ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2043/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2043/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin încheierea nr. 72 din
25 mai 2009, Curtea de Apel Constanța, în temeiul art. 90 alin. (2) din Legea nr.
302/2004, modificată și completată prin Legea nr. 224/2006 și nr. 222/2008, a
dispus arestarea persoanei solicitate R.C.V. pe o perioadă de 15 zile, cu
începere de la 25 mai 2009 până la 8 iunie 2009.
A fixat termen de judecată
în cauză la 29 mai 2009.
Instanța a reținut că față
de persoana solicitată R.C.V. a fost emis mandatul european de arestare nr. 6
Js 5032 b/02 din 16 martie 2007 de către Parchetul Coburg, Germania, pentru
săvârșirea a două fapte de jaf grav.
Curtea de Apel Constanța a
fost sesizată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța la data de 25
mai 2009, în vederea executării mandatului european de arestare.
Persoana solicitată nu a
consimțit la predare și nu a renunțat la regula specialității, apărându-se, pe
de o parte, prin susținerea că în anii 1999 - 2001, când se pretinde că au fost
săvârșite faptele, nu a fost în Germania, nedeținând nici pașaport, iar, pe de
altă parte, că pentru aceleași fapte este judecat de instanțele din România,
cauza aflându-se în apel pe rolul Curții de Apel Bacău.
Apreciind că se impun
verificări în legătură cu aceste susțineri, instanța a solicitat relații de la
instituțiile competente și a fixat termen pentru judecată la 29 mai 2009.
Cât privește propunerea la
arestare, a considerat-o întemeiată, având în vedere că persoana solicitată a
mai comis acest gen de fapte și nu se află în vreuna din situațiile prevăzute
de Legea nr. 302/2004, modificată, care permite dispunerea unei alte măsuri
restrictive de libertate.
Împotriva acestei hotărâri
persoana solicitată a declarat recurs, cerând, prin apărător, punerea în
libertate și luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea.
Verificând hotărârea atacată
pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, sub toate aspectele, în conformitate
cu dispozițiile art. 385
6
alin. (3) C. proc. pen., Curtea constată
că recursul nu este fondat.
Față de persoana solicitată
R.C.V., Parchetul din Coburg, Germania, a emis mandatul de arestare nr. 6 Js
5032 b/02 din 16 martie 2007 pentru săvârșirea a două fapte de jaf grav, care
sunt prevăzute și în legislația penală din România sub denumirea de tâlhărie.
Persoana solicitată nu a
consimțit la predare.
În această situație,
potrivit art. 90 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, modificată prin Legea nr. 302/2008,
procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu audierea
persoanei solicitate, care se limitează la consemnarea poziției acesteia față
de existența unuia dintre motivele obligatorii sau opționale de neexecutare,
precum și la eventuale obiecții în ceea ce privește identitatea.
Persoana solicitată a
invocat existența unei proceduri în curs în România împotriva sau pentru
aceleași fapte care fac obiectul mandatului european de arestare, motiv pentru
care se regăsește între cazurile opționale de refuz de executare a mandatului,
prevăzut de art. 88 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 302/2004, modificată.
Instanța a dispus, astfel,
justificat amânarea luării hotărârii de predare în vederea verificării
obiecțiunii persoanei solicitate, însă aceasta nu împiedică arestarea persoanei
arătate în mandatul european de arestare.
În consecință, Înalta Curte
apreciază că în mod temeinic s-a dispus arestarea persoanei solicitate R.C.V. pe
un termen, de 15 zile, rezonabil, în vederea verificării obiecțiunilor sale cu
privire la existența procedurii în statul solicitat, declanșată pentru aceleași
fapte.
Constatând că hotărârea
atacată este legală și temeinică, Curtea va respinge recursul persoanei solicitate
R.C.V. ca nefondat.
În conformitate cu
dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., sus-numitul va fi obligat la
plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de persoana solicitată R.C.V. împotriva încheierii penale nr.
72/ P din 25 mai 2009 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze
penale cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. 715/36/2009.
Obligă recurenta persoană
solicitată la 260 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul
apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 lei, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 1 iunie 2009.