ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 24.03.2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1050/2009

HOTĂRÂRE
24.03.2009
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1050/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra

recursurilor de față

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr. 47/MAE din 11 martie 2009 a Curții de Apel Bacău, secția

penală, cauze minori și familie, în baza art. 90 din Legea nr. 302/2004, a fost

admisă cererea autorităților judiciare germane, respectiv Parchetul Koblenz,

pentru executarea mandatului european de arestare nr. 2080Js51275/2005, privind

persoana solicitată C.(fost S.)G., iar, în temeiul art. 97 alin. (1) din Legea

nr. 302/2004 modificată și completată prin Legea nr. 222/2008, a fost amânată

predarea persoanei solicitate până la soluționarea definitivă a cauzei ce

formează obiectul dosarului nr. 204/86/2005 al Tribunalului Suceava.

Totodată, s-a constatat că persoana

solicitată a fost

reținută la data de 26

februarie 2009, prin ordonanța nr. 424/11/5/2009,

dispusă de Parchetul

de pe lângă Curtea de Apel Bacău și arestată de Curtea de Apel Bacău la 27

februarie 2009.

A fost menținută măsura arestării persoanei

solicitate până

la predarea efectivă către

autoritățile judiciare germane emitente, însă nu mai mult de 180 de zile, ce se

calculează de la momentul

luării acestei măsuri.

Pentru a pronunța sentința mai sus-menționată,

s-au reținut, în esență, următoarele:

Persoana

solicitată se află în curs de urmărire penală fiind

emis

împotriva sa, de către autoritățile judiciare germane, respectiv Parchetul Koblenz,

mandatul european de arestare nr. 2080Js51275/2005, pentru săvârșirea a patru

infracțiuni prevăzute de dispozițiile art. 242 alin. (1), art. 243 alin. (1)

nr. 1, art. 249, art. 250 alin. (2) nr. 1, art. 253, art. 255, art. 22, art.

23, art. 25 alin. (2) și art. 53 C. pen. german, constând în următoarele:

- la 25 noiembrie 1999, persoana solicitată,

împreună cu

S.V.L. și cu un alt coautor

neidentificat, a intrat în

Filiala Casei de Economii din Friesack/Brandenburg,

de unde au sustras 3600 mărci germane;

-

în noaptea de 20 din 21 aprilie 2005, aceeași

persoană solicitată a furat, prin efracție, împreună cu o altă persoană

neidentificată, un autoturism Opel Vectra;

-

în dimineața zilei de 24 aprilie 2005,

împreună cu persoana rămasă neidentificată, s-au deplasat cu autoturismul furat

la Banca Westerwaldbank din Grobmaischeid, unde, înarmați cu o armă de foc, au

pătruns mascați și, sub amenințări, au sustras 123.362,64 Euro din seiful

băncii, iar, apoi au fugit de la locul faptei;

- la 9 mai 2006, persoana solicitată, împreună

cu un

coautor neidentificat, au pătruns

mascați, în anticamera unei alte

bănci

din Germania și au încercat să jefuiască banca, însă a fost

declanșată

alarma, iar ei au reușit să fugă.

Instanța a reținut că persoana

solicitată refuză să se predea autorităților germane, considerând acuzațiile

aduse, ca fiind nedrepte.

S-a procedat la audierea persoanei solicitate

conform art. 90 alin. (7) din Legea nr. 302/2004 și s-a constatat că în cauză

nu este incident nici un motiv de refuz al executării mandatului european de

arestare, enumerate în art. 88 din Legea nr. 302/2004.

Drept urmare, a fost admisă cererea Parchetului

Koblenz, însă, având în vedere că persoana solicitată se află în curs de

judecată în fața Curții de Apel Suceava, pentru alte fapte decât

cele care fac obiectul mandatului european de

arestare, s-a decis

amânarea predării persoanei solicitate până la

soluționarea

definitivă a cauzei ce

formează obiectul dosarului nr. 204/86/2005

al Tribunalului Suceava.

Împotriva sentinței sus-menționate, au declarat

recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău și persoana solicitată.

Prin recursul

parchetului, s-a solicitat casarea, în parte, a

sentinței,

referitor la dispoziția instanței de menținere a măsurii arestării preventive a

persoanei solicitate până la predarea efectivă către autoritățile judiciare

germane emitente, cu

motivarea că această

dispoziție este contrară prevederilor art. 94 alin. (3) din Legea nr. 302/2004,

modificată prin Legea nr. 222/2008,

ce statuează că, în cazul în care

predarea persoanei a fost amânată, mandatul de arestare prevăzut de art. 90

alin. (13) din aceeași lege este pus în executare la data încetării motivelor

care au justificat amânarea.

Recurentul intimat persoană solicitată a cerut

admiterea recursului declarat de parchet, pentru aceleași motive, cu

precizarea că el a fost cercetat și achitat

pentru fapte similare în

Germania și a solicitat să se dispună față de

el măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Examinând actele și lucrările dosarului, Înalta

Curte constată că recursurile sunt, în parte, fondate.

Potrivit art. 94 alin. (3) din Legea nr.

222/2008, în cazul în care predarea persoanei solicitate a fost amânată,

indiferent dacă, la momentul pronunțării hotărârii, aceasta se află ori nu se

află sub puterea unui mandat de arestare preventivă sau de executare a pedepsei

închisorii emis de autoritățile judiciare române, mandatul de arestare prevăzut

la art. 90 alin. (13) este pus în executare la data încetării motivelor care au

justificat amânarea.

Totodată, art. 90

alin. (13) din aceeași lege prevede că, după întocmirea sentinței prevăzute la

art. 94 sau a încheierii prevăzute

la alin. (2) ori (9) ale art. 90, după caz, judecătorul emite de îndată

un

mandat de arestare.

În cauză, instanța de fond a amânat

corect predarea persoanei solicitate, potrivit art. 97 alin. (1) din Legea nr.

302/2004, modificată și completată, dar, contrar prevederilor art. 94 alin. (3)

din aceeași lege, a dispus menținerea

măsurii arestării persoanei

solicitate până la predarea efectivă către

autoritățile judiciare germane emitente, însă nu mai mult de 180 de zile,

calculate de la momentul luării acestei măsuri.

Așa fiind, urmează a admite recursurile

parchetului și persoanei solicitate și să fie casată, în parte, sentința

atacată, numai cu privire la dispoziția sus-menționată, care va fi înlăturată.

Această dispoziție greșită urmează a fi

înlocuită, potrivit art. 94 alin. (3) din Legea nr. 222/2008 cu referire la

art. 90 alin. (13) din aceeași lege, în sensul de a se dispune ca mandatul de

arestare nr. 8/MAE, emis la 27 februarie 2009, să fie pus în executare la data

încetării motivelor care au justificat amânarea predării.

Se va dispune punerea de îndată în

libertate a recurentului

persoană

solicitată C.(fost S.)G., dacă nu

este arestat în altă cauză.

Recursul declarat de persoana solicitată

împotriva aceleiași

sentințe, prin care a solicitat să se

dispună față de ea obligarea de a nu părăsi localitatea de domiciliu, Adjud,

este, de asemenea, fondat.

Potrivit dispozițiilor art. 90 alin. (11)

din Legea nr. 222/2008, în

cazul în care persoana

solicitată este pusă în libertate, instanța dispune față de aceasta măsura

obligării de a nu părăsi localitatea, dispozițiile art. 145 C. proc. pen.

aplicându-se în mod corespunzător. În acest caz, în situația în care ulterior,

instanța dispune executarea mandatului european de arestare, prin hotărârea de

predare se dispune și arestarea

persoanei

solicitate în vederea predării către autoritatea judiciară

emitentă.

Constatând că dispozițiile textului de lege mai sus­menționat sunt

incidente în cauză, urmează ca, în baza art. 90 alin. (11) din Legea nr.

222/2008 cu referire la art. 145 C. proc. pen., să se dispună față de

recurentul persoană solicitată C.(fost S.)G. măsura obligării de a nu părăsi

localitatea de domiciliu, Adjud.

Pe durata măsurii, persoana solicitată va fi obligată să respecte

următoarele măsuri prevăzute de art.145 alin. (1)

1

lit. a)-d) C.

proc. pen.:

a) să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este

chemat;

b) să se prezinte la Poliția localității

Adjud, conform programului de

supraveghere

întocmit de acesta sau ori de câte ori este chemat;

c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea organului judiciar

care a dispus

măsura;

d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte

nici o categorie

de arme.

Totodată, se va face aplicarea

dispozițiilor art. 145 alin. (2)

1

și (

2

2

)

alin. (3) C. proc. pen. Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței

atacate.

Admite

recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău și de

recurentul persoană solicitată C.(fost S.)G. împotriva sentinței penale nr.

47/MAE din 11 martie 2009 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze minori

și familie.

Casează sentința penală atacată, numai cu privire la dispoziția de

menținere a măsurii arestării persoanei solicitate

C.(fost S.)G., până la predarea efectivă către

autoritățile

judiciare germane emitente, însă nu mai mult de 180 de zile, ce se calculează

de la momentul luării acestei măsuri, dispoziție pe care o înlătură.

În baza art. 94 alin. (3) din Legea nr. 222/2008 cu referire la

art. 90 alin. (13) din aceeași lege, dispune ca

mandatul de arestare

nr. 8/MAE, emis la 27 februarie 2009, să fie pus în

executare la data încetării motivelor care au justificat amânarea predării.

Dispune punerea de îndată în libertate a recurentului persoană

solicitată C.(fost S.)G., dacă nu este arestat în altă cauză.

În baza art. 90 alin. (11) din Legea nr. 222/2008 cu referire la art.

145 C. proc. pen., dispune față de recurentul persoană solicitată C.(fost S.)G.

măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, Adjud.

Pe durata măsurii, persoana solicitată este obligată să respecte

următoarele măsuri prevăzute de art. 145 alin. (1)

1

lit. a)-d) C.

proc. pen.:

a) să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;

b)să se prezinte la Poliția localității

Adjud, conform programului de

supraveghere întocmit de

acesta sau ori de câte ori este chemat;

c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea organului judiciar

care a dispus măsura;

d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie

de arme.

Face aplicarea dispozițiilor art. 145

alin. (2)

1

și (2

2

) C. proc. pen.

Atrage atenția asupra dispozițiilor art. 145 alin. (3) C. proc. pen.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Onorariul apărătorului desemnat din

oficiu pentru recurentul

persoană solicitată C.(fost

S.)G., în sumă de 100 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 24 martie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-04-23
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1510/2009
Asupra recursurilor de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 42 din 1 aprilie 2009, Curtea de Apel Suceava, secția penală, a admis cererea de executare a mandatului european de arestare emis de a
ÎCCJ 2009-09-07
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2922/2009
Examinând recursul de față constată: Prin încheierea nr. 13 /MEA din 31 august 2009, Curtea de Apel lași, secția penală și pentru cauze cu minori, a admis sesizarea procurorului și a dispus, în baza art. 90 alin. (8) din Legea nr. 302/2004
ÎCCJ 2009-11-25
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3937/2009
Asupra recursului penal de față; Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 114 din 30 octombrie 2009, Curtea de Apel Suceava a admis cererea de executare a mandatului european de arestare emis de Proc
ÎCCJ 2009-06-01
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2043/2009
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea nr. 72 din 25 mai 2009, Curtea de Apel Constanța, în temeiul art. 90 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, modificată și completată prin Legea nr. 22
ÎCCJ 2010-11-04
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3922/2010
Asupra recursului de față în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 349 din 1 noiembrie 2010 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în Dosar nr. 10477/2/2010 (2880/2010), în temeiul art. 9
Sursă