ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 833/2009

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Tribunalul Brăila, prin sentința

penală nr. 183 din 23 septembrie 2008, a condamnat pe inculpatul B.G., la 10

ani închisoare, pentru infracțiunea de viol, prevăzută de art. 197 alin. (1) și

(3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) din același cod, prin schimbarea

încadrării juridice a faptei din aceeași infracțiunea prevăzută de art. 197 alin.

(3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) din același cod.

În baza art. 53 alin. (2) lit.

a), cu referire la art. 65 C. pen. și la art. 66 din același cod, inculpatului

i s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe durata de 2 ani după executarea

pedepsei principale.

S-a făcut aplicarea art. 71

și a art. 64 lit. a) și b) C. pen.

Pe latură civilă, s-a

constatat că partea vătămată S.R., prin reprezentanți, nu s-a constituit parte

civilă.

Pentru a pronunța hotărârea,

instanța a reținut următoarea situație de fapt:

În seara zilei de 16 august

2008, inculpatul, cioban, supraveghea oile pe un teren situat în afara satului

Corbu din județul Brăila și el, la un moment dat, auzind un strigăt venit

dinspre canalul de irigații, s-a apropiat și a văzut o fată care se spălase și

era așezată pe marginea firului de apă. Întrebând-o ce căuta acolo, fata i-a

spus că a fugit de la bunicii ei. Imediat, deși a constatat că fata era un

copil mai mic de 14 ani și era desculță, inculpatul a luat-o cu el, a dus-o la

stâna unde el era cioban, aici aflându-se și S.C.M. și i-a spus acestuia că

fata rămâne acolo peste noapte.

La acea stână se aflau două

vagoane, în fiecare dormind, separat, cei doi ciobani. După ce fata și-a spălat

picioarele, inculpatul a dus-o în vagonul lui și i-a indicat să ocupe unul din

paturi, situat jos. Deși văzuse cele menționate deja, S.C.M. nu a comentat.

Spre orele 4,00 din

dimineața zilei de 17 august 2008, inculpatul a revenit la stână și a anunțat-o

pe fată că s-ar putea ca proprietarul să viziteze locul, motiv pentru care i-a

spus să plece, minora îndepărtându-se în compania lui S.C.M.

În jurul orei 10,00, S.C.,

proprietarul stânei, prezent acolo, le-a spus inculpatului și lui S.C.M. că

aflase că o fată fugise de acasă, că este căutată de poliție, inculpatul negând

că ar fi văzut-o.

La prânz, după plecarea

proprietarului stânei, inculpatul s-a dus la locul unde S.C.M. și fata păzeau

oile, pe urmă a plecat în satul Ariciu, și-a cumpărat țigări și a consumat

bere, a mai achiziționat o sticlă de bere și îmbarcat într-un atelaj tractat de

un cal, în drumul spre stână, i-a reîntâlnit pe cei doi și i-a luat în căruță.

Seara, inculpatul i-a spus

fetei să intre în vagonul ocupat de el, pe urmă el plecând cu oile, dar nu

înainte de a-l determina pe S.C.M. să încuie pentru ca proprietarul stânei să

nu vadă fata.

Dimineața, în jurul orei 4,00,

inculpatul a revenit, a intrat în vagon, a închis ușa de acces din interior,

s-a apropiat de fată, a mângâiat-o, iar când aceasta a încercat să-l respingă,

i-a prins mâinile și picioarele și a supus-o unui raport sexual.

Strigătele de ajutor ale

fetei au fost auzite de S.C.M., acesta a încercat să pătrundă în vagon

folosindu-se de o bară metalică, dar nu a reușit, el renunțând atunci când

inculpatul i-a strigat să plece.

Imediat ce inculpatul a

deschis vagonul, fata a ieșit în fugă și i-a spus lui S.C.M. că a fost violată.

La venirea proprietarului

stânei, inculpatul a negat din nou că ar fi văzut-o pe fată, dar S.C. a găsit-o

în același vagon în care se derulase fapta.

Raportul de constatare

medico-legală din 2 septembrie 2008 a înscris că S.R. a prezentat leziuni de

violență ce s-au putut produce prin zgâriere, aveau o vechime de 2-3 zile,

prezența spermatozoizilor atestând consumarea unui raport sexual recent,

complet, neprotejat.

Împotriva sentinței,

inculpatul a declarat apel, motivele invocate fiind greșita încadrare juridică

a faptei, în opinia sa aceasta fiind infracțiunea prevăzută de art. 198 alin.

(1) C. pen., precum și netemeinicia pedepsei aplicate.

Curtea de Apel Galați, prin

decizia penală nr. 41 din 19 decembrie 2008, a respins, ca nefondat, apelul

inculpatului.

Și împotriva deciziei

pronunțată în apel, inculpatul, în termenul legal, a declarat recurs, cazurile

de casare invocate fiind cele prevăzute de art. 385

9

pct. 17 și pct.

14 C. proc. pen.

Recursul nu este fondat.

Din verificarea lucrărilor

dosarului, se reține că minora S.R., la 18 august 2008, în declarația olografă

dată, a menționat „.. eu i-am spus că am 13 ani ..”. La rândul său, inculpatul,

în aceeași fază procesuală, la 20 august 2008, a declarat „.. se vedea clar că

era un copil și că nu avea 14 ani”.

Totodată, coroborând

probatoriul administrat, încadrarea juridică dată faptei este corectă,

inculpatul a constrâns-o pe minoră să se supună raportului sexual, el a încuiat

ușa de acces în vagonul în care tot el o introdusese pe fată și l-a determinat

de S.C.M. să nu intervină pentru a-i opri activitatea infracțională, acestuia,

atunci când a reușit să scape, fata mărturisindu-i că inculpatul a violat-o.

În ce privește pedeapsa

aplicată, aceea de 10 ani închisoare, în individualizarea ei, instanța a avut

în vedere, în integralitate, pericolul social grav al faptei, aceasta fiind

îndreptată în contra unei minore care nu împlinise nici 13 ani, împrejurările

în care ea s-a comis, inculpatul organizându-și în așa mod acțiunea

infracțională încât aceasta să fie consumată în pofida existenței, aproape de

locul săvârșirii, a unei alte persoane care, la strigătele de ajutor ale

minorei, a încercat să o scape, dar și datele ce caracterizează trecutul

infracțional al autorului.

Totodată, având în vedere

dispozițiile art. 52 C. pen., executarea pedepsei în regim de privare de

libertate va fi în măsură să realizeze educarea inculpatului.

Pentru considerentele

expuse, recursul declarat de inculpat nefiind fondat, în baza dispozițiilor art.

385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.

În conformitate cu

dispozițiile art. 192 C. proc. pen., cu referire la art. 189 alin. (1) din

același cod, inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare

către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul B.G. împotriva deciziei penale nr. 41/ A din 19

decembrie 2008 a Curții de Apel Galați, secția minori și familie.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul reținerii și arestării preventive de la 19 august 2008 la 10

martie 2009.

Obligă recurentul inculpat

să plătească statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care suma de

200 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 10 martie 2009.