ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1268/2009
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1268/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea ce a format obiectul dosarului nr. 377/2006
al Tribunalului Iași, reclamanta SC C.F.M. SA Iași a acționat în judecată pe
pârâta SC S.R. SRL București pentru ca prin hotărâre judecătorească pârâta să
fie obligată să-i plătească 262.938,28 lei garanție de bună execuție
nerestituită reclamantei, 51.715,58 lei contravaloare lucrări prestate și
neachitate, cu dobânda legală aferentă potrivit prevederilor O.G. nr. 9/2000,
cu cheltuieli de judecată.
În cursul judecării cauzei
la instanța de fond, pârâta a invocat excepția inadmisibilității acțiunii
susținând că soluționarea cauzei nu este de competența instanțelor
judecătorești, litigiul dintre părți impunându-se a fi soluționat pe calea
arbitrajului. Excepția a fost respinsă de instanța de fond prin încheierea din
4 aprilie 2006.
S-a mai invocat de pârâtă și
excepția prescripției.
Prin sentința civilă nr. 5682/E
din 14 noiembrie 2006 pronunțată de Tribunalul Iași s-a respins excepția
prescripției extinctive privind acțiunea reclamantei.
Pe fondul cauzei acțiunea
promovată de reclamantă a fost admisă pentru suma de 262.938,28 lei garanție de
bună execuție, 51.715,58 lei contravaloare lucrări prestate, cu 5.520 lei
cheltuieli de judecată, sume la care a fost obligată pârâta SC S.R. SRL
București.
Prin aceeași hotărâre s-a
respins cererea reclamantei privitoare la plata despăgubirilor legale și
cererea pârâtei de acordare a cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această
hotărâre, instanța de fond a reținut că pârâta nu a acționat cu rea credință în
neexecutarea obligației sale de plată – restituirea garanției de bună execuție
– către reclamantă.
Împotriva hotărârii de mai
sus au declarat apel atât reclamanta SC C.F.M. SA Iași nemulțumită că nu i s-au
acordat despăgubirile legale – dobânda legală prevăzută de O.G. nr. 9/2000, cât
și pârâta SC S.R. SRL București care a susținut că nu datorează nicio sumă
reclamantei, pretențiile acesteia fiind satisfăcute înainte de data
introducerii acțiunii la instanță.
Prin decizia nr. 27 din 22 aprilie
2008 Curtea de Apel Iași, secția comercială, a respins apelul reclamantei și a
admis apelul pârâtei schimbând în parte hotărârea instanței de fond în sensul
respingerii acțiunii reclamantei, cu obligarea acesteia la plata de cheltuieli
de judecată în sumă de 13.579,50 lei la fond și apel.
Prin aceeași decizie a fost
menținută soluția instanței de fond privind excepția prescripției extinctive a
dreptului material la acțiune.
Hotărând astfel, instanța de
apel a reținut că deși pârâta nu a achitat în contul direct al reclamantei
sumele cerute prin acțiune, prin achitarea acestor sume în contul datoriilor
fiscale ale reclamantei, plata efectuată se consideră valabil făcută în
favoarea acesteia.
Hotărârea instanței de apel
a fost atacată cu recurs de reclamanta SC C.F.M. SA Iași, susținând că în mod
nelegal instanța de apel a respins apelul acesteia și a făcut o greșită
aplicare a prevederilor art. 43 C. com., ale art. 1088 și art. 1184 C. civ.,
ale Legii contabilității nr. 82/1991 și regulamentului de aplicare a legii
contabilității.
Au fost invocate în drept
prevederile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. și s-a solicitat modificarea
acestei hotărâri cu menținerea dispozițiilor instanței de fond și, în plus,
obligarea pârâtei la plata de dobânzi legale aferente debitelor principale și a
cheltuielilor de judecată.
Recursul reclamantei este
nefondat.
Prevederile art. 43 C. com.,
a articolelor C. civ. menționate de recurentă precum și a textelor din Legea nr.
82/1991 exced analizei solicitată de recurentă în comparație cu care se cere
examinarea deciziei nr. 27 din 22 aprilie 2008 a Curții de Apel Iași, secția comercială,
atâta vreme cât s-a stabilit deja prin această hotărâre că obligațiile legale
de plată ale SC S.R. SRL București au fost achitate.
Modificarea hotărârii
recurate pentru motivul de nelegalitate prevăzut în art. 304 pct. 7 C. proc.
civ. anume când hotărârea cuprinde motive contradictorii cum concret s-a
invocat de recurentă, a fost argumentată ca motiv de recurs prin susținerea că
pe de o parte instanța de apel a reținut faptul că suma de 262.938,28 lei era
scadentă la 7 ianuarie 2004, pe de altă parte că suma nu era exigibilă.
Din analiza hotărârii
recurate rezultă faptul că într-adevăr scadența sumei de mai sus era la data de
7 ianuarie 2004, dar, pentru a se proceda la restituirea sumei reprezentând
garanția de bună execuție, societatea pârâtă avea nevoie, potrivit prevederilor
art. 6 din Legea nr. 82/1991 de un document justificativ ce a fost emis abia la
data de 30 ianuarie 2004, factura emisă cu astfel de întârziere constituind culpa
exclusivă a societății comerciale reclamante.
Așadar acest motiv de recurs
este nefondat, nu este vorba în motivarea hotărârii recurate de motive
contradictorii urmând ca susținerile recurentei sub acest aspect să fie
respinse.
Solicitarea recurentei de a
se modifica hotărârea din apel pentru motivele de nelegalitate prevăzute la art.
304 pct. 9 C. proc. civ., adică atunci când hotărârea pronunțată este lipsită
de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii este
de asemenea nefondată.
Realitatea consemnată corect
în hotărârea instanței de apel bazată pe concluziile raportului de expertiză
efectuat în cauză și pe actele eliberate de A.N.A.F., D.T. și D.G.F.P. Iași,
din care rezultă achitarea de către pârâtă a obligațiilor sale de restituire a
sumelor de 262.938,28 lei garanție de bună execuție și 51.715,58 lei
contravaloarea lucrărilor neachitate, conduc la concluzia că acest motiv de
recurs este nedovedit și impune respingerea lui.
În aceste împrejurări,
recursul declarat de reclamantă urmează a se respinge și în aplicarea
prevederilor art. 274 alin. (1) C. proc. civ. recurenta va fi obligată la plata
cheltuielilor de judecată ocazionate intimatei în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de reclamanta SC C.F.M. SA Iași împotriva deciziei nr. 27 din
22 aprilie 2008 a Curții de Apel Iași, secția comercială.
Obligă pe recurentă la plata
sumei de 2.830 lei cheltuieli de judecată în favoarea intimatei.
Irevocabilă.
Pronunțata în ședință
publică, astăzi 5 mai 2009.