ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 05.05.2009

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1268/2009

HOTĂRÂRE
05.05.2009
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1268/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea ce a format obiectul dosarului nr. 377/2006

al Tribunalului Iași, reclamanta SC C.F.M. SA Iași a acționat în judecată pe

pârâta SC S.R. SRL București pentru ca prin hotărâre judecătorească pârâta să

fie obligată să-i plătească 262.938,28 lei garanție de bună execuție

nerestituită reclamantei, 51.715,58 lei contravaloare lucrări prestate și

neachitate, cu dobânda legală aferentă potrivit prevederilor O.G. nr. 9/2000,

cu cheltuieli de judecată.

În cursul judecării cauzei

la instanța de fond, pârâta a invocat excepția inadmisibilității acțiunii

susținând că soluționarea cauzei nu este de competența instanțelor

judecătorești, litigiul dintre părți impunându-se a fi soluționat pe calea

arbitrajului. Excepția a fost respinsă de instanța de fond prin încheierea din

4 aprilie 2006.

S-a mai invocat de pârâtă și

excepția prescripției.

Prin sentința civilă nr. 5682/E

din 14 noiembrie 2006 pronunțată de Tribunalul Iași s-a respins excepția

prescripției extinctive privind acțiunea reclamantei.

Pe fondul cauzei acțiunea

promovată de reclamantă a fost admisă pentru suma de 262.938,28 lei garanție de

bună execuție, 51.715,58 lei contravaloare lucrări prestate, cu 5.520 lei

cheltuieli de judecată, sume la care a fost obligată pârâta SC S.R. SRL

București.

Prin aceeași hotărâre s-a

respins cererea reclamantei privitoare la plata despăgubirilor legale și

cererea pârâtei de acordare a cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța de fond a reținut că pârâta nu a acționat cu rea credință în

neexecutarea obligației sale de plată – restituirea garanției de bună execuție

– către reclamantă.

Împotriva hotărârii de mai

sus au declarat apel atât reclamanta SC C.F.M. SA Iași nemulțumită că nu i s-au

acordat despăgubirile legale – dobânda legală prevăzută de O.G. nr. 9/2000, cât

și pârâta SC S.R. SRL București care a susținut că nu datorează nicio sumă

reclamantei, pretențiile acesteia fiind satisfăcute înainte de data

introducerii acțiunii la instanță.

Prin decizia nr. 27 din 22 aprilie

2008 Curtea de Apel Iași, secția comercială, a respins apelul reclamantei și a

admis apelul pârâtei schimbând în parte hotărârea instanței de fond în sensul

respingerii acțiunii reclamantei, cu obligarea acesteia la plata de cheltuieli

de judecată în sumă de 13.579,50 lei la fond și apel.

Prin aceeași decizie a fost

menținută soluția instanței de fond privind excepția prescripției extinctive a

dreptului material la acțiune.

Hotărând astfel, instanța de

apel a reținut că deși pârâta nu a achitat în contul direct al reclamantei

sumele cerute prin acțiune, prin achitarea acestor sume în contul datoriilor

fiscale ale reclamantei, plata efectuată se consideră valabil făcută în

favoarea acesteia.

Hotărârea instanței de apel

a fost atacată cu recurs de reclamanta SC C.F.M. SA Iași, susținând că în mod

nelegal instanța de apel a respins apelul acesteia și a făcut o greșită

aplicare a prevederilor art. 43 C. com., ale art. 1088 și art. 1184 C. civ.,

ale Legii contabilității nr. 82/1991 și regulamentului de aplicare a legii

contabilității.

Au fost invocate în drept

prevederile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. și s-a solicitat modificarea

acestei hotărâri cu menținerea dispozițiilor instanței de fond și, în plus,

obligarea pârâtei la plata de dobânzi legale aferente debitelor principale și a

cheltuielilor de judecată.

Recursul reclamantei este

nefondat.

Prevederile art. 43 C. com.,

a articolelor C. civ. menționate de recurentă precum și a textelor din Legea nr.

82/1991 exced analizei solicitată de recurentă în comparație cu care se cere

examinarea deciziei nr. 27 din 22 aprilie 2008 a Curții de Apel Iași, secția comercială,

atâta vreme cât s-a stabilit deja prin această hotărâre că obligațiile legale

de plată ale SC S.R. SRL București au fost achitate.

Modificarea hotărârii

recurate pentru motivul de nelegalitate prevăzut în art. 304 pct. 7 C. proc.

civ. anume când hotărârea cuprinde motive contradictorii cum concret s-a

invocat de recurentă, a fost argumentată ca motiv de recurs prin susținerea că

pe de o parte instanța de apel a reținut faptul că suma de 262.938,28 lei era

scadentă la 7 ianuarie 2004, pe de altă parte că suma nu era exigibilă.

Din analiza hotărârii

recurate rezultă faptul că într-adevăr scadența sumei de mai sus era la data de

7 ianuarie 2004, dar, pentru a se proceda la restituirea sumei reprezentând

garanția de bună execuție, societatea pârâtă avea nevoie, potrivit prevederilor

art. 6 din Legea nr. 82/1991 de un document justificativ ce a fost emis abia la

data de 30 ianuarie 2004, factura emisă cu astfel de întârziere constituind culpa

exclusivă a societății comerciale reclamante.

Așadar acest motiv de recurs

este nefondat, nu este vorba în motivarea hotărârii recurate de motive

contradictorii urmând ca susținerile recurentei sub acest aspect să fie

respinse.

Solicitarea recurentei de a

se modifica hotărârea din apel pentru motivele de nelegalitate prevăzute la art.

304 pct. 9 C. proc. civ., adică atunci când hotărârea pronunțată este lipsită

de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii este

de asemenea nefondată.

Realitatea consemnată corect

în hotărârea instanței de apel bazată pe concluziile raportului de expertiză

efectuat în cauză și pe actele eliberate de A.N.A.F., D.T. și D.G.F.P. Iași,

din care rezultă achitarea de către pârâtă a obligațiilor sale de restituire a

sumelor de 262.938,28 lei garanție de bună execuție și 51.715,58 lei

contravaloarea lucrărilor neachitate, conduc la concluzia că acest motiv de

recurs este nedovedit și impune respingerea lui.

În aceste împrejurări,

recursul declarat de reclamantă urmează a se respinge și în aplicarea

prevederilor art. 274 alin. (1) C. proc. civ. recurenta va fi obligată la plata

cheltuielilor de judecată ocazionate intimatei în recurs.

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de reclamanta SC C.F.M. SA Iași împotriva deciziei nr. 27 din

22 aprilie 2008 a Curții de Apel Iași, secția comercială.

Obligă pe recurentă la plata

sumei de 2.830 lei cheltuieli de judecată în favoarea intimatei.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință

publică, astăzi 5 mai 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-10-24
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3299/2007
expertul I.Ș. a pus în evidență fără echivoc îndeplinirea obligațiilor contractuale, așa cum rezultă din procesul verbal nr. 47 din 11 martie 1999, iar faptul neîntocmirii procesului verbal de recepție definitivă la expirarea perioadei de g
ÎCCJ 2010-10-07
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3178/2010
instanțele nu s-au pronunțat asupra cererii reconvenționale a pârâtei SC T.C. SRL, depusă la instanța de fond și prin care s-a cerut compensarea legală a creanțelor. De asemenea instanțele nu s-au pronunțat nici cu privire la excepția de ne
ÎCCJ 2004-06-02
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 956/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată, la data de 24 aprilie 2003, astfel cum a fost precizată reclamantul SC I. SRL Iași a solicitat obligarea pârâților R.A.A. Iași
ÎCCJ 2010-09-29
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3014/2010
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București reclamanta SC V.C. SRL Iași a chemat în judecată pe pârâta SC A.C. SRL București, s
ÎCCJ 2010-02-16
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 572/2010
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta SC P. SRL, a chemat în judecată pe pârâta CN R. SA - filiala SC C. SA solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 881.764,98 lei cu titlu d
Sursă