ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2684/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2684/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la această instanță sub Dosar nr. 1759/57 din 2 decembrie 2008, reclamanta SC N. SRL Șoimuș - Balata a solicitat în contradictoriu cu pârâta D.R.A.O.V. Timișoara să se dispună în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004 suspendarea executării Deciziei de impunere nr. 29325 din 30 septembrie 2008 până la data pronunțării instanței de fond.
În motivarea cererii se arată că prin Decizia de impunere nr. 29325 din 30 septembrie 2008 reclamanta a fost obligată la plata către bugetul de stat a sumei de 840.718 lei reprezentând accize aferente cărbunelui livrat cu majorările și penalitățile de întârziere aferente, decizie emisă în baza actelor de control întocmite de către organele vamale, acte fiscale împotriva cărora a formulat contestație înregistrată cu nr. 31842 din 21 octombrie 2008, iar până la soluționarea contestației susține că se impune suspendarea executării deciziei de impunere, apreciind că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004. În drept a invocat prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Cererea a fost timbrată legal cu 10 lei taxă de timbru și 0,30 lei timbru judiciar. Reclamanta a consemnat la C.E.C. Bank - Sucursala Deva cu recipisa nr. 428084/1 din 14 ianuarie 2009 cauțiunea în sumă de 126.108 lei stabilită de instanță, în baza prevederilor art. 215 C. proc. fisc. Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 13/F/CA din 14 ianuarie 2009 a admis cererea formulată de SC N. SRL Șoimuș, județul Hunedoara și a suspendat executarea Deciziei nr. 29325 din 30 septembrie 2008 până la pronunțarea pe fond a cauzei. Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut că reclamanta a făcut dovada îndeplinirii celor două condiții prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 respectiv cazul bine justificat și paguba iminentă în sensul că prin executarea actului administrativ atacat reclamanta ar fi pusă în imposibilitatea continuării activității și a contractelor încheiate cu beneficiarii.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D.R.A.O.V. Timișoara criticând-o ca nelegală și netemeinică. Recurenta a susținut în esență că reclamanta nu a dovedit existența condițiilor impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004 în motivarea cererii de suspendare făcând trimitere la motive care privesc netemeinicia actului de impunere emis de către autoritatea vamală. Recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare: Potrivit dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004 „ în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămata poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond.
În cazul în care persoana vătămata nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nici o formalitate”. Din interpretarea acestor dispoziții precum și a dispozițiilor art. 215 alin. (2) C. proc. fisc. rezultă că pentru admiterea cererii de suspendare, formulată după sesizarea autorității publice care a emis actul, trebuie îndeplinite trei condiții în mod cumulativ și anume depunerea unei cauțiuni, existența unui caz bine justificat și iminența producerii unei pagube. În ceea ce privește plata cauțiunii rezultă din recipisa depusă la dosar că a consemnat suma de 126.108 lei stabilită de instanță conform art. 215 C. proc. fisc.
În ceea ce privește celelalte două condiții se rețin următoarele: Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată, definește atât „paguba iminentă" cât și „cazurile bine justificate". Astfel, „paguba iminentă" este definită, în art. 2 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 554/2004, ca fiind prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării societății. În cauză, reclamanta a dovedit cu înscrisuri începerea executării silite (Dosar execuțional nr. 13 4559/2008) iar prin trecerea la executarea deciziei având în vedere cuantumul sumei reclamanta ar fi pusă în imposibilitatea continuării activității și respectării contractelor încheiate cu beneficiarii ca urmare a blocării conturilor prin poprire și a indisponibilizării și scoaterii la vânzare a utilajelor de producție.
Cea de-a doua condiție prevăzută de lege, aceea a „cazului bine justificat" este definită, în art. 2 alin. (2) lit. t) din Legea nr. 554/2004, ca fiind împrejurările legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ. Și această condiție este îndeplinită în cauză având în vedere că au fost invocate motive de nelegalitate ale actelor atacate. Este adevărat că aceste motive vor fi analizate de instanța care verifică legalitatea actelor contestate, dar textul de lege cere ca împrejurările de fapt și de drept să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ a cărui suspendare se solicită.
Astfel că prima instanță a analizat corect cauza dedusă judecății și probele administrate în dosar cu consecința suspendării executării actului administrativ atacat. Pe de altă parte trebuie avută în vedere și Recomandarea Consiliului Europei – Comitetul de Miniștri nr. R (89) 8 privind protecția judiciară provizorie în materie de contencios administrativ care vizează acordarea măsurii protecției provizorii împotriva unui act administrativ la cererea reclamantului. Pentru considerentele anterior expuse, în baza art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de A.N.V.D.R.V. Timișoara împotriva sentinței civile nr. 13/F/CA din 14 ianuarie 2009 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 mai 2009.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.