ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1203/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Se susține în motivarea contestației că deși a depus toate actele necesare constatării calității de refugiat, pârâta i-a respins cererea motivat de faptul că nu se încadrează în condițiile prevăzute de Legea nr. 189/2000. Prin întâmpinare intimata Casa Județeană de Pensii Cluj a solicitat respingerea contestației. A invocat faptul că reclamanta nu a prezentat acte oficiale, iar declarațiile martorilor sunt contradictorii, din declarațiile acestora rezultând că s-au aflat concomitent în mai multe locuri, atestând refugieri din localități diferite, astfel că intimata apreciază că aceste declarații nu reflectă în mod exact realitatea.

Prin sentința nr. 735 din 6 decembrie 2007, Curtea de Apel Cluj, secția comercială și contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta M.M., a dispus anularea hotărârii 22122 din 23 iulie 2007, emisă de pârâtă și a obligat pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat în perioada 15 decembrie 1940-6 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de O.G. nr. 105/1999, începând cu data de 1 aprilie 2007. Pentru a hotărî astfel a reținut că din probele administrate în cauză, inclusiv audierea martorilor în temeiul art. 129 alin. (4)-(6) C. proc. civ., reclamanta a făcut dovada refugiului din motive de persecuție etnică din localitatea de domiciliu în altă localitate.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Casa Județeană de Pensii Cluj criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivare recurenta a arătat că instanța de fond în mod greșit a admis acțiunea reclamantei întrucât aceasta s-a refugiat dintr-o localitate aflată pe teritoriul statului român respectiv localitatea Geaca într-o alta localitate, respectiv Cătina, astfel că, schimbul de domiciliu nu se justifică ca fiind urmare a refugiului din motive de persecuție etnică. Examinând cauza și sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente, inclusiv cele ale art. 304 1 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 1 lit. c) din O.G.

nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările și completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetățean român, care, în perioada sus menționată, a avut de suferit persecuții etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate. Este de notorietate împrejurarea că prin Dictatul de la Viena încheiat la 30 august 1940, o parte din teritoriul românesc al Transilvaniei a fost cedat către Ungaria conducând la o tensionare a relațiilor dintre România și Ungaria. Cum în cauză, reclamanta a făcut dovada refugiului din motive de persecuție etnică din localitatea de domiciliu Geaca, în localitatea Cătina, județul Cluj, împreună cu familia sa și prin suplimentarea probatoriului dispus de către instanța de fond, respectiv audierea martorilor F.I.

și C.G., Înalta Curte constată că instanța de fond în mod corect a admis acțiunea acesteia, astfel că recursul se dovedește a fi nefondat și în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., va fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței nr. 735 din 6 decembrie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 martie 2008.