ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1203/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Se susține în motivarea contestației că deși a

depus toate actele necesare constatării calității de refugiat, pârâta i-a

respins cererea motivat de faptul că nu se

încadrează în condițiile prevăzute

de Legea nr. 189/2000.

Prin

întâmpinare intimata Casa Județeană de Pensii Cluj a solicitat

respingerea contestației. A invocat faptul că

reclamanta nu a prezentat acte oficiale, iar declarațiile martorilor sunt

contradictorii, din declarațiile acestora rezultând că s-au

aflat concomitent în mai multe locuri, atestând

refugieri din localități diferite, astfel că intimata apreciază că aceste

declarații nu reflectă în mod exact realitatea.

Prin sentința nr. 735 din 6 decembrie

2007, Curtea de Apel Cluj, secția comercială și contencios administrativ și

fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta M.M., a dispus anularea

hotărârii 22122 din 23 iulie 2007, emisă de pârâtă și a obligat pârâta să-i

recunoască reclamantei calitatea de refugiat în perioada 15 decembrie 1940-6

martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de O.G. nr. 105/1999,

începând cu data de 1 aprilie 2007.

Pentru a hotărî astfel a reținut că din

probele administrate în cauză, inclusiv audierea martorilor în temeiul art. 129

alin. (4)-(6) C. proc. civ., reclamanta a făcut dovada refugiului din motive de

persecuție etnică din localitatea de domiciliu în altă localitate.

Împotriva acestei sentințe a declarat

recurs Casa Județeană de Pensii Cluj criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

În motivare recurenta a arătat că instanța de fond în mod greșit a admis

acțiunea reclamantei întrucât aceasta s-a refugiat dintr-o localitate aflată pe

teritoriul statului român respectiv localitatea Geaca într-o alta localitate,

respectiv Cătina, astfel că, schimbul de domiciliu nu se justifică ca fiind

urmare a refugiului din motive de persecuție etnică.

Examinând cauza și sentința atacată în raport cu actele și lucrările

dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente, inclusiv cele ale art.

304

1

C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat,

pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999 privind acordarea unor

drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu

începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările și completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ

beneficiază persoana, cetățean român, care, în perioada sus menționată, a avut

de suferit persecuții etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau

strămutată în altă localitate.

Este de notorietate împrejurarea că prin

Dictatul de la Viena încheiat la 30 august 1940, o parte din teritoriul românesc al Transilvaniei a fost cedat către Ungaria conducând la o tensionare a

relațiilor dintre România și Ungaria.

Cum în cauză, reclamanta a făcut dovada

refugiului din motive de persecuție etnică din localitatea de domiciliu Geaca,

în localitatea Cătina, județul Cluj, împreună cu familia sa și prin

suplimentarea probatoriului dispus de către instanța de fond, respectiv

audierea martorilor F.I. și C.G., Înalta Curte constată că instanța de fond în

mod corect a admis acțiunea acesteia, astfel că recursul se dovedește a fi

nefondat și în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., va fi

respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței nr. 735 din 6 decembrie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 martie 2008.