ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1149/2009

Asupra recursului penal de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 261 din 16 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Mureș în Dosarul nr. 1999.1/102/2008 s-a dispus condamnarea inculpatului N.J. (fiul lui D. și F., născut la 15 mai 1978 în Tg. Mureș, recidivist) la pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de viol prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 197 alin. (1), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. În baza art. 197 alin. (3) teza I, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) și e) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 5 ani și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie. În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate și a dispus executarea, de către inculpat, a pedepsei celei mai grele de 5 ani și 6 luni închisoare și 3 ani pedeapsa complimentară a prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) și e) C. pen. A interzis inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a), b) și e) C. pen. în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 C. pen. În baza art. 350 C. proc. pen. raportat la art. 160 b alin. (3) C. proc.

pen. a fost menținută starea de arest și în baza art. 88 C. pen. a fost dedusă, din pedeapsa aplicată, perioada reținerii și arestării preventive de la 4 iunie 2008 la zi. În baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 14 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă H.C.M., prin reprezentant legal, H.A., și în consecință a obligat inculpatul la plata sumei de 4.000 euro sau echivalentul acestei sume în lei, la data plății efective, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând daune morale. A obligat inculpatul, conform art. 193 alin. (1) și art. 191 alin. (1) C. pen. la plata cheltuielilor judiciare către partea civilă și stat.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în esență că, în seara zilei de 3 iunie 2008, inculpatul N.J., aflându-se sub influența băuturilor alcoolice, prin constrângere psihică, sub amenințarea bătăii, a determinat-o pe minora H.C.M., în vârstă de 11 ani, să-l însoțească într-o zonă relativ izolată a municipiului Tg. Mureș. Aici a dezbrăcat-o cu scopul de a întreține relații sexuale, însă fapta nu s-a consumat întrucât strigătele de ajutor ale minorei au fost auzite de martori care au sosit la fața locului într-un timp util. Profitând de violențele aplicate, inculpatul și-a însușit de la partea vătămată un telefon mobil. În raport de starea de fapt reținută și de probele administrate, instanța de fond a reținut că faptele inculpatului realizează elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 20 C. pen.

raportat la art. 197 alin. (1), (3) C. pen. și art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c) C. pen., ambele cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. Împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Tg. Mureș și inculpatul N.J. Parchetul a solicitat majorarea pedepsei, în timp ce inculpatul a solicitat reducerea acesteia prin reținerea atitudinii sale procesuale sincere dar și pentru faptul că are probleme familiale. Prin Decizia penală nr. 9/A din 23 ianuarie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Tg. Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-a dispus admiterea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș, desființarea sentinței și în cadrul rejudecării au fost majorate pedepsele pentru infracțiunea prevăzută de art. 20 C. pen.

raportat la art. 197 alin. (1), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., de la 5 ani și 6 luni închisoare la 7 ani închisoare și pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., de la 5 ani și 2 luni închisoare la 7 ani închisoare. În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele de mai sus, inculpatul urmând a executa pedeapsa de 7 ani închisoare. A fost menținută pedeapsa complementară aplicată de instanța de fond conform art. 197 alin. (3) teza I C. pen. pe durata de 3 ani. Au fost menținute celelalte dispoziții. A fost menținută starea de arest și dedusă perioada detenției provizorii la zi.

A fost respins, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul N.J. A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat. Împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs, în termen legal, inculpatul N.J., invocând cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. Înalta Curte de Casație și Justiție examinând motivele de recurs invocate, cât și din oficiu ambele hotărâri, conform prevederilor art. 385 5 alin. (3) C. proc. pen., combinate cu art. 385 6 alin. (1) și art. 385 7 C. proc. pen., constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente: Realizarea scopului legii penale, prin aplicarea efectivă a pedepsei și a modalității de executare a acesteia, implică realizarea scopului pedepsei, iar realizarea scopului pedepsei, presupune înfăptuirea integrală și cu maximă eficiență a funcțiilor atribuite pedepsei.

Potrivit dispozițiilor art. 52 C. pen., pedeapsa este o măsură de constrângere și totodată un mijloc de reeducare al inculpatului. Pe de altă parte legiuitorul alege, din cadrul general de pedepse, pe cele corespunzătoare fiecărei infracțiuni în parte, stabilind limitele speciale pentru fiecare pedeapsă. Limitele acestora sunt astfel stabilite încât să asigure, prin individualizare, o pedeapsă aptă să realizeze scopul legii penale și al pedepsei, oricare ar fi gravitatea concretă a infracțiunii sau periculozitatea inculpatului. Exigențele impuse de principiul legalității nu se rezumă doar la cerința ca individualizarea pedepsei să se facă în limitele stabilite de norma de incriminare ci, pe lângă aceasta, este necesar ca individualizarea judiciară să se realizeze pe baza unor criterii de apreciere, determinate, de asemenea, de lege.

Alegerea mijloacelor de individualizare a pedepsei și a modalității de executare nu se face în mod arbitrar, ci, dimpotrivă, instanța este obligată să țină seama de anumite criterii prevăzute de lege. Aceste criterii – prevăzute de art. 72 C. pen. – sunt elemente după care instanța de judecată este obligată să țină seama în activitatea de individualizare a pedepsei. În cauza de față inculpatul a săvârșit două infracțiuni deosebit de grave, tentativă de viol și tâlhărie, ambele îndreptate împotriva unui minor în vârstă de 11 ani. Infracțiunea de viol nu s-a consumat, astfel cum rezultă din probele administrate, nu din voința inculpatului ci datorită strigătelor de ajutor ale minorei. Inculpatul a săvârșit faptele, pe timp de noapte, profitând de vârsta fragedă a părții vătămate, fiind conștient că aceasta nu poate să-i opună rezistență.

Împrejurările comiterii celor două infracțiuni trebuie corelate cu consecințele asupra victimei, a psihicului acesteia. Se adaugă starea de recidivă postexecutorie, ceea ce denotă perseverență infracțională, impunând, implicit un regim sancționator sever. Atitudinea procesuală a inculpatului nu este suficientă pentru aplicarea unei pedepse minime sau coborârea acesteia sub minimul special. Față de considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul N.J. împotriva Deciziei penale nr. 9/A din 23 ianuarie 2009. În temeiul art. 385 17 alin. (4) raportat la art. 383 alin. (2) și art. 381 C. proc.

pen., va deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive de la 4 iunie 2008 la zi. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul N.J. împotriva Deciziei penale nr. 9/A din 23 ianuarie 2009 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 4 iunie 2008 la 30 martie 2009. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 30 martie 2009.