ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3726/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

La data de 21 iulie 2008, T.D. judecător în cadrul

Tribunalului Cluj a declarat recurs împotriva hotărârii nr. 703 din 10 iulie

2008, adoptată de Plenul C.S.M., solicitând anularea ei ca nelegală și

obligarea intimatului să-i recunoască gradul profesional de judecător de curte

de apel.

Recurentul a susținut că,

întrucât sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 65 alin. (6) din Legea

nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, inclusiv cerința

unei vechimi de 6 ani în funcția de judecător, are vocația gradului profesional

superior. De asemenea, a invocat jurisprudența Înaltei Curți de Casație și

Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, referitoare la

recunoașterea gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție pentru procurorii D.N.A. și cei ai D.I.I.C.O.T.,

prin care s-a statuat cu valoare de principiu că judecătorii și procurorii au

același statut constituțional de magistrați.

În sfârșit, recurentul a

subliniat situația discriminatorie în care s-ar afla judecătorii care îndeplinesc

condiția legală de vechime în funcție și celelalte criterii stabilite de lege,

în raport de procurorii care, obținând gradul profesional corespunzător

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pot dobândi

automat, gradul profesional de judecător de curte de apel fără a participa la concurs.

Prin întâmpinare, C.S.M. a

cerut respingerea recursului ca nefondat, arătând că potrivit art. 43 alin. (1)

din Legea nr. 303/2004, promovarea judecătorilor se realizează numai prin

concurs organizat la nivel național, în limita posturilor vacante existente la

tribunale și curți de apel sau, după caz, la parchete.

Au fost invocate și

dispozițiile art. 44 alin. (1) ale aceleiași legi, privind condițiile pentru

participarea la concursul de promovare la instanțele imediat superioare, anume

calificativul „foarte bine” la ultima evaluare, lipsa unor sancțiuni

disciplinare în ultimii 3 ani și cerința unei vechimi minime de 5 ani și respectiv

6 ani pentru promovarea la tribunal, respectiv la curtea de apel.

S-a făcut totodată,

precizarea că recurentul nu a participat la vreun concurs de promovare în

funcție și nici nu se află în vreuna din situațiile prevăzute de art. 65 alin.

(6) din Legea nr. 303/2004 - cazul judecătorului eliberat din funcție din

motive neimputabile, care își păstrează gradul profesional dobândit în ierarhia

instanțelor și respectiv, art. 83 alin. (3) din lege, privind reîncadrarea fără

concurs a judecătorilor eliberați din funcție prin pensionare.

Referitor la pretinsa discriminare

invocată de recurentul T.D., intimatul a susținut că situațiile care îi privesc

pe procurorii din cadrul D.N.A. și D.I.I.C.O.T. care au obținut recunoașterea

gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție nu sunt identice sau similare celei în care se află

recurentul, neavând aplicabilitate prevederile art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000

care definesc noțiunea de discriminare.

Examinând cauza în raport de

motivele invocate de recurent și de normele legale incidente, Înalta Curte de

Casație și Justiție apreciază că recursul este nefondat.

Prin Hotărârea nr. 703 din

10 iulie 2008 a Plenului C.S.M. a respins cererile formulate de mai mulți

judecători de la diferite judecătorii și tribunale, printre care și T.D.,

pentru recunoașterea gradelor profesionale de judecător de tribunal și

respectiv, de judecător de curte de apel.

S-a considerat, în mod justificat,

că solicitarea judecătorului echivalează cu o cerere de promovare în funcție la

instanța superioară, care nu poate fi soluționată favorabil deoarece acesta nu

a susținut examenul de promovare în condițiile art. 43 – art. 47 din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Potrivit acestor dispoziții,

legale, promovarea la tribunale și curți de apel se face numai pentru concurs,

dacă sunt îndeplinite condiția de vechime în funcție, cea de evaluare a

activității profesionale cu calificativul „foarte bine” și respectiv, cerința ca

judecătorul să nu fi fost sancționat disciplinar în ultimii 3 ani.

Or, recurentul T.D.,

judecător la Tribunalul Cluj, nu a participat la un concurs de promovare în

funcția de judecător de curte de apel pentru a i se putea recunoaște gradul

profesional corespunzător.

De asemenea, el nu poate invoca

existența unei discriminări față de procurorii din  cadrul D.N.A. și D.I.I.C.O.T.,

cărora li s-a recunoscut gradul profesional corespunzător Parchetului de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, întrucât nu se află într-o situație identică

sau similară pentru a avea aplicabilitate conceptul definit de O.G. nr. 137/2000

privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

În cazul procurorilor mai

sus menționați, normele legale speciale care reglementează organizarea și

funcționarea D.N.A. și D.I.I.C.O.T. nu condiționează numirea în cadrul acestor

structuri specializate din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție de promovarea unui concurs sau de necesitatea unei vechimi

minime în funcțiile de judecător sau procuror, iar normele cu caracter general

ale Legii nr. 303/2004 referitoare la  promovarea judecătorilor și procurorilor

nu sunt incidente.

În calitatea sa de judecător

la Tribunalul Cluj, recurentul T.D. nu se poate prevala de dispozițiile Legii nr.

508//2004 privind înființarea D.I.I.C.O.T. în cadrul Ministerului Public,

respectiv cele cuprinse în O.U.G. nr. 43/2002, privind D.N.A., cu modificările

și completările ulterioare.

Așa cum s-a reținut și în

hotărârea recurată, gradul profesional corespunzător instanței de judecată

superioară îi poate fi recunoscut recurentului numai ca efect al promovării

unui concurs în condițiile stabilite de Legea nr. 303/2004, concurs pe care însă,

acesta nu l-a susținut până în prezent.

Având în vedere

considerentele expuse în cele ce preced, urmează a se dispune respingerea recursului

declarat de T.D., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de T.D., împotriva Hotărârii nr. 703 din 10 iulie 2008 a Plenului C.S.M., ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi  28 octombrie 2008.