ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.03.2009

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1545/2009

HOTĂRÂRE
19.03.2009
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1545/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul

Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC

N.T.I. SRL.- U.I.S.A.S. a solicitat obligarea pârâtului să emită Acordul de

Principiu pentru Finanțarea Planului de Investiții ce are ca obiect

achiziționarea unui teren în suprafață de 5.000 mp pentru ridicarea unei hale

de producție și achiziționarea de echipamente aferente domeniului cărămizilor,

țiglelor și altor produse pentru construcții.

În motivarea acțiunii reclamanta a arătat

că în data de 29 octombrie 2007 a întocmit și înaintat pârâtului Ministerul

Economiei și Finanțelor (în prezent Ministerul Finanțelor Publice) cererea de

acord de principiu pentru finanțare în vederea achiziționării unui teren în

suprafață de 5.000 mp, investiție ce stă la baza unui plan ce presupune pe

termen mediu ridicarea unei hale de producție și pe termen lung achiziționarea

de echipamente aferente domeniului cărămizilor, țiglelor și altor produse

pentru construcții de argilă arsă, care să urmărească productivitatea firmei.

Ca răspuns la acest demers a fost

transmisă reclamantei „scrisoarea de respingere” a cererii de acord de

principiu pentru finanțare nr. 19 din 13 decembrie 2007.

A mai arătat reclamanta că prin această

scrisoare i s-a comunicat faptul că planul său de investiții reprezintă o

simplă tranzacție imobiliară, fără să fie avute în vedere și alte investiții

așa încât să aibă ca finalitate dezvoltarea sau modernizarea activității

întreprinderii.

Prin întâmpinarea formulată, pârâtul

Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția inadmisibilității

acțiunii promovate de către reclamantă.

Prin sentința nr. 171 din 26 iunie 2008

Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis

excepția invocată de pârât și în consecință a respins ca inadmisibilă acțiunea formulată

de reclamanta SC N.T.I. SRL.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea

de Apel Craiova a reținut, în esență, că acțiunea promovată de reclamantă nu se

circumscrie obiectului acțiunilor formulate în temeiul legii contenciosului

administrativ, întrucât nu se atacă un act administrativ în formă tipică sau

asimilată.

În termenul legal, împotriva sentinței

civile nr. 171 din 26 iunie 2008 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ

și fiscal, a declarat recurs reclamanta SC N.T.I. SRL.

Temeiul juridic al cererii de recurs nu a

fost precizat de către recurentă, în motivarea acesteia arătându-se însă că

prin nesoluționarea în fond a pricinii cu care fost învestită, instanța Curții

de Apel Craiova a încălcat principiul liberului acces la justiție și dreptul la

un proces echitabil.

În opinia recurentei soluționarea

cauzelor pe excepții care nu sunt prevăzute expres de vreun text de lege

reprezintă o practică nelegală în contradicție cu legislația națională și

europeană, în speță, acțiunea fiind admisibilă și întemeiată, fiind aplicabil

art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 deoarece actul normativ în discuție

privește acordarea unor ajutoare de stat pentru întreprinderile mici și

mijlocii precum și procedura de urmat pentru acordarea acestor ajutoare.

Examinând cauza prin prisma criticii

formulate de recurentă cât și din perspectiva art. 304

1

civ. având în vedere probatoriul administrat, Înalta Curte de Casație și

Justiție constată că nu există motive pentru casarea/modificarea sentinței

atacate.

Prin cererea de chemare în judecată

reclamanta SC N.T.I. SRL. a solicitat ca pârâtul Ministerul Economiei și

Finanțelor – U.I.S.A.S. – să emită Acordul de principiu pentru finanțarea

Planului de investiții ce are ca obiect achiziționarea unei hale de producție

și achiziționarea de echipamente aferente domeniului cărămizilor, țiglelor și

altor produse pentru construcții, apreciind că sunt îndeplinite condițiile

prevăzute de H.G. nr. 1164/2007.

Din probatoriul administrat a rezultat că

acestei solicitări pârâtul a răspuns prin scrisoarea de respingere a cererii de

acord de principiu pentru finanțare nr. 19 din 13 decembrie 2007 și apoi prin

adresa nr. 325394 din 5 februarie 2008 prin care s-a menținut soluția inițială

de respingere, la baza acestui punct de vedere fiind faptul că planul de

investiții prezentat de societatea reclamantă reprezintă în realitate o simplă

tranzacție imobiliară deoarece nu au fost avute în vedere și alte obiective ale

investiției astfel încât să aibă ca finalitate dezvoltarea sau modernizarea

activității întreprinderii.

Apreciind, deci, că nu sunt respectate

criteriile și principiile stabilite prin H.G. nr. 1164/2007, pârâtul a respins Cererea

de Acord de principiu pentru finanțare.

În mod corect, fiind sesizată cu excepția

inadmisibilității acțiuni față de dispozițiile art. 8 alin. (1) din Legea nr.

554/2004 modificată și de dispozițiile art. 18 din același act normativ,

instanța fondului a reținut că această excepție este întemeiată.

În speță nu se poate vorbi de un refuz

nejustificat de soluționare a unei cereri, față de actul emis de pârât, deja

arătat, iar în condițiile în care autoritatea competentă și-a exprimat opinia

cu privire la solicitarea societății reclamante, Curtea de Apel Craiova a

constatat că, prin raportare la dispozițiile art. 1 coroborate cu art. 8 din

Legea nr. 554/2004 și cu art. 18 din aceeași lege, obiectul acțiunii promovate

nu se circumscrie obiectului acțiunilor formulate în temeiul Legii contenciosului

administrativ.

Nu poate fi primită critica recurentei în

sensul că excepția inadmisibilității prin care s-a soluționat acțiunea nu este

prevăzută expres de lege, atâta vreme cât revine judecătorului sarcina de a

verifica dacă o acțiune este sau nu admisibilă în contencios administrativ,

raportându-se în mod firesc la legea care reglementează această materie.

De altfel, argumentația instanței de fond

este clar expusă în sentința atacată, concluzionându-se în mod legal că

instanța de contencios nu poate obliga o autoritate publică să emită un act

administrativ, atâta vreme cât potrivit competențelor ce-i revin aceasta și-a

exprimat punctul de vedere asupra cererii din perspectiva H.G. nr. 1164/2007

(privind acordarea de ajutoare minimis pentru dezvoltarea sau modernizarea

întreprinderilor).

Ca urmare, în temeiul art. 312 C. proc.

civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004, recursul va fi respins ca nefondat.

Respinge recursul declarat de SC N.T.I.

SRL. împotriva sentinței nr. 171 din 26 iunie 2008 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 martie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-03-26
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1761/2009
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii Prin cererea formulată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, reclamant
ÎCCJ 2009-03-11
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1344/2009
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Craiova, la 3 octombrie 2008, SC R.G.T. SRL a declarat recurs împotriva sentinței nr. 233 din 24 septembrie 20
ÎCCJ 2009-04-10
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2156/2009
/2001 și formarea unui nou dosar, având acest obiect. Investită, prin declinare de competență, cu soluționarea acțiunii având ca obiect constatarea nulității absolute a certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria M03 nr. 351
ÎCCJ 2009-12-16
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5853/2009
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 257 din 29 iunie 2009, a admis în parte acțiunea formulată
ÎCCJ 2010-03-23
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1632/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 26 iunie 2009 Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a admis cererea de îndreptare a erorii materiale stre
Sursă