ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3109/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 21 ianuarie 2008, reclamanta M.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, anularea Hotărârii nr. 21819 din 9 iulie 2007 emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i ateste calitatea de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că este îndreptățită la acordarea compensațiilor prevăzute de actul normativ indicat, întrucât în luna septembrie 1940 s-a refugiat împreună cu mama ei, din localitatea de domiciliu, comuna Chinteni, la Turda, ca urmare a persecuțiilor exercitate pe criterii etnice de către autoritățile de ocupație ale vremii.

Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 306 din 11 martie 2008, a admis excepția tardivității invocate de pârâtă și a respins acțiunea în consecință. Instanța a reținut că soluția se impune, întrucât, față de data comunicării hotărârii atacate, 30 iulie 2007, înregistrarea acțiunii la data de 21 ianuarie 2008, s-a făcut cu depășirea termenului prevăzut de Legea nr. 189/2000. Împotriva sus menționatei sentințe a declarat recurs, în termen legal, reclamanta M.M., solicitând modificarea hotărârii judecătorești atacate, în sensul admiterii acțiunii sale astfel cum a fost formulată. Recurenta a susținut, în esență, că, în mod eronat, acțiunea a fost respinsă ca tardivă, deoarece a respectat termenul de 6 luni prevăzut de Legea nr. 554/2004, pe care însăși intimata l-a menționat în cuprinsul hotărârii contestate.

Cu privire la fondul cauzei, recurenta a arătat că probele existente la dosar fac pe deplin dovada că este îndreptățită să beneficieze de prevederile Legii nr. 189/2000. Recursul este nefondat. În conformitate cu dispozițiile art. 7 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 189/2000, împotriva hotărârii comisiei „persoana interesată poate face contestație la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii, potrivit Legii contenciosului administrativ”. Nu se poate reține susținerea recurentei, potrivit căreia termenul de contestare ar fi cel de 6 luni, prevăzut de Legea nr. 554/2004, având în vedere că, în cauză, Legea contenciosului administrativ reprezintă legea cadru în raport cu Legea nr. 189/2000, care constituie legea specială și care se aplică cu precădere, potrivit principiului specialia generalibus derogant.

Eroarea comisă, într-adevăr, de intimata - pârâtă prin indicarea termenului de contestare prevăzut de legea cadru, nu poate însă conduce la înlăturarea prevederilor legale imperative ale legii speciale, după cum nici necunoașterea legii de către recurentă nu se poate invoca drept temei al stabilirii unui alt termen decât cel prevăzut de legea aplicabilă, legea specială. Ținând cont de faptul că, în raport cu prevederile art. 7 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 189/2000, termenul de introducere a contestației la Curtea de Apel a fost într-adevăr depășit, rezultă că soluția primei instanțe de respinge a acțiunii ca fiind tardivă este legală și temeinică, astfel încât, în considerarea dispozițiilor art. 312 alin. (1) teza a doua C. proc.

civ., recursul se va respinge, ca nefondat. În raport cu dezlegarea dată, nu se mai impune analizarea motivelor de recurs vizând fondul cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta M.M. împotriva sentinței civile nr. 306 din 11 martie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 25 septembrie 2008.