ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3109/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 21 ianuarie

2008, reclamanta M.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană

de Pensii Cluj, anularea Hotărârii nr. 21819 din 9 iulie 2007 emisă de pârâtă

și obligarea acesteia să-i ateste calitatea de beneficiar al prevederilor Legii

nr. 189/2000.

În motivarea acțiunii,

reclamanta a arătat că este îndreptățită la acordarea compensațiilor prevăzute

de actul normativ indicat, întrucât în luna septembrie 1940 s-a refugiat

împreună cu mama ei, din localitatea de domiciliu, comuna Chinteni, la Turda,

ca urmare a persecuțiilor exercitate pe criterii etnice de către autoritățile

de ocupație ale vremii.

Curtea de Apel Cluj, secția comercială,

de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 306 din 11

martie 2008, a admis excepția tardivității invocate de pârâtă și a respins

acțiunea în consecință.

Instanța a reținut că

soluția se impune, întrucât, față de data comunicării hotărârii atacate, 30

iulie 2007, înregistrarea acțiunii la data de 21 ianuarie 2008, s-a făcut cu

depășirea termenului prevăzut de Legea nr. 189/2000.

Împotriva sus menționatei

sentințe a declarat recurs, în termen legal, reclamanta M.M., solicitând

modificarea hotărârii judecătorești atacate, în sensul admiterii acțiunii sale

astfel cum a fost formulată.

Recurenta a susținut, în

esență, că, în mod eronat, acțiunea a fost respinsă ca tardivă, deoarece a

respectat termenul de 6 luni prevăzut de Legea nr. 554/2004, pe care însăși

intimata l-a menționat în cuprinsul hotărârii contestate.

Cu privire la fondul cauzei,

recurenta a arătat că probele existente la dosar fac pe deplin dovada că este

îndreptățită să beneficieze de prevederile Legii nr. 189/2000.

Recursul este nefondat.

În conformitate cu

dispozițiile art. 7 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 189/2000, împotriva

hotărârii comisiei „persoana interesată poate face contestație la Curtea de Apel

în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii, potrivit Legii

contenciosului administrativ”.

Nu se poate reține susținerea

recurentei, potrivit căreia termenul de contestare ar fi cel de 6 luni,

prevăzut de Legea nr. 554/2004, având în vedere că, în cauză, Legea

contenciosului administrativ reprezintă legea cadru în raport cu Legea nr. 189/2000,

care constituie legea specială și care se aplică cu precădere, potrivit

principiului specialia generalibus derogant.

Eroarea comisă, într-adevăr,

de intimata - pârâtă prin indicarea termenului de contestare prevăzut de legea cadru,

nu poate însă conduce la înlăturarea prevederilor legale imperative ale legii

speciale, după cum nici necunoașterea legii de către recurentă nu se poate

invoca drept temei al stabilirii unui alt termen decât cel prevăzut de legea

aplicabilă, legea specială.

Ținând cont de faptul că, în

raport cu prevederile art. 7 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 189/2000,

termenul de introducere a contestației la Curtea de Apel a fost într-adevăr

depășit, rezultă că soluția primei instanțe de respinge a acțiunii ca fiind

tardivă este legală și temeinică, astfel încât, în considerarea dispozițiilor art.

312 alin. (1) teza a doua C. proc. civ., recursul se va respinge, ca nefondat.

În raport cu dezlegarea

dată, nu se mai impune analizarea motivelor de recurs vizând fondul cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamanta M.M. împotriva sentinței civile nr. 306 din 11 martie 2008 a

Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 25 septembrie 2008.