ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 55/2009

Asupra recursurilor de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 4333 din 17 mai 2004 a Tribunalului Constanța, secția comercială, a fost admisă acțiunea reclamantului R.M. și s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3501 din 25 septembrie 2003 de BNP I.M. și P.I.G., act încheiat între SC F. SRL în calitate de vânzătoare și N.N. și N.M., în calitate de cumpărători, cu privire la imobilul situat în Constanța. Apelul declarat împotriva acestei sentințe de către pârâții N.N. și N.M. a fost anulat ca netimbrat prin decizia civilă nr. 299/COM din 28 octombrie 2004 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, de contencios administrativ și fiscal.

Decizia din apel a fost casată urmare admiterii recursului pârâților prin decizia nr. 3392 din 3 iunie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, iar cauza trimisă spre rejudecarea apelului pârâților, reținându-se că apelanții fuseseră greșit citați la blocul F1B în loc de F1A cum era corect. Rejudecând apelul, la termenul din 2 februarie 2006 instanța de apel a dispus suspendarea judecății apelului în temeiul dispozițiilor art. 244 pct. 1 C. proc. civ. până la soluționarea irevocabilă a unui alt dosar al aceleiași instanțe, nr. 803/COM/2005, ce avea ca obiect constatarea nulității absolute a actului constitutiv al SC F. SRL. Judecata s-a reluat după soluționarea irevocabilă a dosarului nr. 803/COM/2005, aducându-se la cunoștință decesul apelantului N.N.

survenit la 27 februarie 2006, așa încât judecata a continuat cu moștenitorii acestuia N.M., P.M.C. și R.E. Prin decizia comercială nr. 65 din 7 aprilie 2008 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă, fluvială, de contencios administrativ și fiscal, a fost respins ca nefondat apelul formulat de N.M. în contradictoriu cu intimatul reclamant R.M., intimata pârâtă SC F. SRL și intimații N.M., R.E. și P.M.C. În esență, instanța de apel a reținut, având în vedere și soluția irevocabilă din dosarul pentru a cărei soluționare fusese suspendată judecata apelului, că reclamantul R.M. are o cotă de 50% din capitalul social al SC F. SRL, iar actul de vânzare-cumpărare încheiat între societate și soții Nasta, socrii săi, a fost încheiat fără consimțământul său, celălalt asociat N.N.

urmărind și eludarea unor dispoziții legale care prevăd posibilitatea înstrăinării după împărțirea patrimoniului, prin dizolvare. Cum nici principiul disponibilității părților nu s-a încălcat, apelul a fost respins, fiind menținută soluția instanței de fond. Împotriva acestei decizii au declarat recursuri N.M., N.M. și P.M.C., solicitând modificarea ei pentru nelegalitate. În recursul său recurenta pârâtă N.M., invocând dispozițiile art. 304 pct. 5, 8 și 9 C. proc. civ. critică decizia din apel pentru că nu a stabilit corect cadrul procesual, citând după decesul apelantului N.N. pe moștenitorii acestuia N.M., P.M. și R.E. în calitate de intimați și nu de apelanți cum ar fi fost corect. De asemenea, deși ea a solicitat suspendarea judecății apelului în temeiul dispozițiilor art. 243 pct. 1 C. proc.

civ. până la soluționarea partajului succesoral instanța a respins nejustificat această cerere, deși nu se știe cui vor reveni părțile sociale din cele două societăți în care defunctul era asociat. Pe fondul cauzei, recurenta apreciază că soluția este nelegală deoarece instanța a avut în vedere și alte motive de nulitate decât cele invocate de reclamant, cel prevăzut de art. 1308 alin. (2) C. civ., încălcându-se astfel dispozițiile art. 129 alin. (6) C. proc. civ. Prin recursurile lor N.M. și P.M.C., recursuri identice, aceștia critică decizia din apel pentru nelegala lor citare în calitate de intimați și nu de apelanți, cum ar fi fost corect, ei fiind moștenitorii și continuatorii apelului declarat de tatăl lor N.N., alături de mama lor N.M.

Cum instanța nu a clarificat poziția lor procesuală și a continuat să-i citeze ca intimați solicită casarea deciziei recurate în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 5 C. proc. civ. Recursurile sunt întemeiate pentru considerentele ce se vor arăta: Din actele dosarului rezultă că la 27 februarie 2006 a decedat apelantul pârât N.N. (act deces fila 55 apel) solicitându-se la 26 februarie 2008 (fila 64) introducerea în cauză a numiților N.M., P.M.C. și R.E. Deși aceștia au fost citați ca intimați (filele 68-69) iar avocatul apelantei N.M. a solicitat la termenul din 3 martie 2008 rectificarea acestei erori din citativ, ei au fost citați în aceeași calitate și pentru termenul din 31 martie 2008 când cauza a rămas în pronunțare, judecata făcându-se în lipsa lor.

Potrivit art. 88 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. citația trebuie să cuprindă numele, domiciliul și calitatea celui citat, mențiune prevăzută sub sancțiunea nulității în alin. (2) al aceluiași text legal. În speță, N.M. și P.M.C. au fost citați în calitate de intimați și nu de apelanți, așa cum ar fi fost corect, ei pretinzându-se a fi succesorii apelantului N.N. și cei îndreptățiți a continua apelul declarat de autorul lor și de N.M. Cum potrivit art. 105 alin. (2) teza finală C. proc. civ. vătămarea este prezumată în acest caz, Curtea apreciază ca întemeiate recursurile declarate de N.M. și P.M.C., urmând a fi admise pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ. iar cauza trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe.

Pentru o judecată unitară a cauzei Curtea apreciază că și recursul pârâtei N.M. urmează a fi admis, fiind întemeiată critica privind încălcarea dispozițiilor art. 129 C. proc. civ. privind nestabilirea unui cadru procesual corect și nepreocuparea instanței de apel în stabilirea persoanelor succesoare ale apelantului N.N., cu atât mai mult cu cât în dosar nu s-au depus acte de stare civilă care să ateste legătura de rudenie între părți și nici acte de dezbatere succesorală, aspecte pe care instanța urmează să le clarifice cu ocazia rejudecării pricinii.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de pârâții N.M., N.M., P.M.C. împotriva deciziei nr. 65 din 7 aprilie 2008 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal. Casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 ianuarie 2009.