ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1814/2008

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1814/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față

În baza actelor și lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1389 din 12

octombrie 2007, a Tribunalului București, secția

I

penală, în temeiul art.

2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a), art.

74 alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. a) și art. 80 C. pen. a fost condamnat

inculpatul C.M.G. la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 83 C.

pen. a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și

6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 195 din 27

septembrie 2006 a Judecătoriei sectorului 3, definitivă prin neapelare, care va

fi executată alături de pedeapsa stabilită în prezenta cauză, în final 4 ani și

6 luni închisoare.

În temeiul art. 65 alin.

(2) C. pen. a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 2 ani

după executarea pedepsei.

În

temeiul art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art.

37 lit. a), art. 74 alin. (2), art. 76 alin.

(1) lit. a) și art. 80 C. pen. a fost

condamnat

inculpatul C.M.G. la pedeapsa de 1 an și

6 luni închisoare.

În temeiul art. 83 C.

pen. a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și

6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 195 din 27

septembrie 2006 a Judecătoriei sectorului 3, definitivă prin neapelare, care va

fi executată alături de pedeapsa stabilită în prezenta cauză, în final 3 ani

închisoare.

În temeiul

art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite

în sarcina inculpatului, care va avea de executat pedeapsa cea mai grea de 4

ani și 6 luni închisoare.

În temeiul art. 35 alin.

(1) C. pen. a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 2 ani

după executarea pedepsei.

În temeiul art. 71 C.

pen. a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În temeiul

art. 11 alin. (1) pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a fost

achitată inculpata G.M. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2 alin.

(1) și (2) din Legea nr. 143/2000.

În temeiul art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea

art.

74 alin. (1) lit. a), art.

76 alin. (1) lit. d) și art. 80 C. pen. a fost condamnat inculpata la pedeapsa

de 1 an și 6 luni închisoare.

În temeiul art. 81 C.

pen. a fost suspendată condiționat executarea pedepsei pe durata unui termen de

încercare de 3 ani și 6 luni calculat conform art. 82 C. pen.

În temeiul

art. 359 C. pen. au fost puse în vedere inculpatei dispozițiile art. 83 C. pen.,

referitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În temeiul

art. 71 alin. (1) C. pen. au fost interzise inculpatei drepturile prevăzute de

art. 64 lit. a) și b) C. pen., iar în baza art. 71 alin. (5) C. pen. a fost

suspendată executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a

executării pedepsei.

Pentru a

pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut în esență următoarea

situație de fapt:

La data de 28

februarie 2007 inculpatul C.M.G.

a deținut

heroină pentru consum propriu pus în evidență într-o

fiolă și a procurat

martorului denunțător P.M.R. trei doze de heroină pe care i Ie-a vândut cu suma

de 100 lei, iar inculpata G.M.

a deținut

pentru consum propriu heroină pusă în evidență într-o

fiolă și trei

comprimate de metadonă.

Referitor

la infracțiunea de trafic de droguri de mare risc prevăzută

de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr.

143/2000, reținută în sarcina acestei inculpate, s-a constatat că, inițial, în

cursul urmăririi penale inculpatul

C.M.G. a

menționat că, în data de 28 februarie 2007

i-a procurat numitului P.M.R.

trei doze de heroină de la inculpata G.M. cu suma de 100 lei.

Fiind audiat cu ocazia

prezentării materialului de urmărire penală, inculpatul C.M. a arătat că, de

fapt cele trei doze de heroină

nu Ie-a

cumpărat de la inculpata G.M., ci le avea asupra sa, fiind

cumpărate de

la persoane necunoscute, însă cu banii luați de la denunțător a achitat o

datorie mai veche pe care o avea față de inculpată.

În

aceste condiții instanța de fond a reținut că există dubii în sensul

stabilirii vinovăției inculpatei, sub

aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de droguri de mare risc.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților au fost avute în

vedere limitele de pedeapsă fixate de partea

specială, gradul de pericol social al infracțiunii, rezultatul produs, dar și

persoana fiecăruia din inculpați în parte.

Împortiva aceste

hotărâri, în termen legal au declarat apel

Parchetul

de pe lângă Tribunalul București și inculpatul C.M.G.

, care au criticat

hotărârea atacată pentru netemeinicie și nelegalitate.

Astfel, procurorul a

criticat hotărârea pentru netemeinicie și nelegalitate în ceea ce privește

greșita achitare a inculpatei G.M. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, precum și în ceea ce privește

pedepsele aplicate inculpaților, greșit individualizate.

Inculpatul

C.M.G. a formulat apel fără a indica

motivele de nelegalitate sau netemeinicie a hotărâri, iar la termenul

din 28 ianuarie 2008, în ședință publică a arătat că înțelege să-și retragă

apelul.

Curtea de Apel

București, prin decizia penală nr. 28/A din 4 februarie 2008 a admis apelul declarat

de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, a desființat hotărârea atacată,

și în rejudecare, în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu

aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen.

a fost condamnată inculpata G.M. la pedeapsa de 3 ani închisoare.

A

fost făcută aplicarea art. 71, art. 64 C. pen.

Î

n temeiul art. 65 C. pen. a fost aplicată

inculpatei pedeapsa

complementară a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o

durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea

art.

74 alin. (1) lit. a), art.

76 alin. (1) lit. d) C. pen. a fost condamnată inculpata la pedeapsa de 1 an și

6 luni închisoare.

A fost făcută aplicarea art.

71, art. 64 C. pen.

În temeiul art. 33 lit.

a) și art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite în sarcina

inculpatei, care va avea de executat pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În temeiul

art. 35 alin. (1) C. pen. a fost aplicată inculpatei pedeapsa complementară a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64

lit.

a) și b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei.

Totodată, prin

aceeași decizie s-a luat act de retragerea apelului declarat de inculpatul C.M.G.

împotriva aceleiași decizii penale.

Au fost menținute

restul dispozițiilor hotărârii atacate.

Pentru a pronunța

această hotărâre instanța de control judiciar a reținut că din întreg

materialul probator administrat în cauză rezultă fără dubiu vinovăția ambilor

inculpați în comiterea infracțiunilor deduse

judecății.

în acest sens s-a reținut că, în cursul urmăririi penale inculpatul

C.M.

a recunoscut faptele comise, relatând și contribuția inculpatei G.M.

Declarațiile

ulterioare ale acestui inculpat au fost înlăturate de către instanța de apel,

având în vedere intenția evidentă a acestuia de a o exonera de răspundere

penală pe coinculpată, depozițiile acestuia fiind contrazise de declarațiile

martorului denunțător, ale martorului S.G.

Împotriva

deciziei sus menționate, în termen legal au declarat recurs inculpații C.M.G. și

G.M., care au criticat hotărârea pentru netemeinicie și nelegalitate.

La termenul din 28

martie 2008, inculpatul C.M.G., în ședință publică, în prezența apărătorului

desemnat din oficiu a arătat că își retrage recursul, Înalta Curte luând act de

manifestarea acestuia de voință prin încheierea nr. 1156 din 28 martie 2008.

Concluziile

reprezentantului Ministerului Public, ale apărătorului recurentei inculpate,

precum și ultimul cuvânt al inculpatei au fost consemnate în detaliu în partea

introductivă a prezentei hotărâri.

Înalta Curte,

examinând hotărârea atacată sub aspectul criticilor formulate, cât și din

oficiu, în conformitate cu art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen. a constat

că recursul declarat de inculpata G.M. este fondat pentru considerentele care

urmează:

Din analiza

coroborată a ansamblului materialului probator administrat a rezultat că în mod

corect instanța de apel, în baza

propriului

examen în mod judicios și motivat a stabilit vinovăția inculpatei

G.M. în

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2), art. 4 alin.

(1) și (2) din Legea nr. 143/2000, în raport cu situația de fapt reținută.

Înalta Curte consideră că în cauză instanță de control judiciar a dat

eficiență dispozițiilor art. 63 alin. (2) C.

proc. pen., referitoare la aprecierea probelor, stabilind că fapta inculpatei G.M.,

care in data de 28 februarie 2007 a vândut, cu suma de 100 lei 3 doze

conținând 0,15 grame de heroină, prin intermediul

inculpatului C.M.G.

, și a deținut pentru consum propriu, fără drept

heroină și trei comprimate de heroină, întrunește atât obiectiv, cât și

subiectiv conținutul incriminator al infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin.

(1) și (2) , art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000.

Din mijloacele de

probă administrate, atât în cursul urmăririi penale, în faza cercetării

judecătorești, respectiv declarațiile martorilor S.G., P.M.R., a martorilor

asistenți T.F.M. și M.T.R. au rezultat împrejurările în care au fost cumpărate

cele trei doze de heroină de la inculpata G.M.

Examinarea criticii

formulate de inculpată va fi analizată prin prisma cazului de casare menționat,

respectiv art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., respectiv art. 14, când

s-au aplicat pedepse greșit individualizate in raport cu prevederile art. 72 C.

pen. sau in alte limite decât cele prevăzute de lege.

Astfel, Înalta Curte

constată că în cauză, la individualizarea pedepsei, instanța de fond, precum si

instanța de control judiciar au avut in vedere împrejurările concrete in care

fapta a fost săvârșita, precum si persoana inculpatei.

Se retine

astfel ca în realizarea oricărei forme de individualizare a pedepsei, dar cu

deosebire în cadrul individualizării judiciare, un rol important îl au stările,

situațiile sau împrejurările anterioare,

concomitente

sau subsecvente comiterii infracțiunii și care realizează un

grad mai

ridicat ori mai scăzut de pericol social al faptei. Deși, în cauză instanța de

apel a reținut o conduita bună a inculpatei înainte de săvârșirea faptei,

deoarece nu are antecedente nu a constatat ca s-ar justifica suspendarea

executării pedepsei.

Înalta Curte,

examinând actele și lucrările dosarului apreciază că, față de modalitatea

concretă de comitere a faptei, de persoana inculpatei, necunoscute cu

antecedente penale, de cantitatea relativ mică de droguri traficate, scopul

pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia, măsurile de supraveghere

pe care inculpata va fi obligat să le respecte constituind garanții în sensul

că aceasta va înțelege gravitatea faptei și nu va mai săvârși asemenea fapte.

Astfel, Înalta

Curte constată că pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei constituie o replică socială adecvată gravității

infracțiunii și periculozității inculpatei, de

natură a realiza scopul și a îndeplinirii funcției pedepsei prevăzute

de art.

52 C. pen.

Prin urmare, fata de

cele invederate Înalta Curte constată ca in cauza nu s-a făcut o corectă

individualizare a sancțiunii dispuse față de inculpată, motiv pentru care, in

temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. d) C. proc. pen.

va admite recursul declarat de inculpată, numai cu

privire la

latura penala a cauzei si rejudecand în baza art. 86

1

, art. 86

2

C. pen. va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei

rezultante de 3 ani închisoare, pe un termen de încercare de 5 ani, cu

aplicarea art. 86

3

alin. (1) lit. a), b), c) și d) C. pen., făcând

totodată aplicarea art. 86

4

, art. 83 și art. 84 C. pen.

În temeiul art. 192

alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate rămân în sarcina

statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite

recursul declarat de recurenta inculpată G.M. împotriva deciziei penale nr. 28/A

din 4 februarie 2008 a Curții de Apel București, secția a ll-a penală și pentru

cauze cu minori și de familie.

Casează decizia penală atacată, numai cu privire la modalitatea de

executare a pedepsei de

3 ani închisoare aplicată inculpatei.

Rejudecând,

în baza art. 86

1

și art. 86

2

C. pen. dispune suspendarea

sub supraveghere a executării pedepsei

rezultante de 3 ani închisoare,

pe un termen

de încercare de 5 ani, cu aplicarea art. 86

3

alin. (1) lit. a), b),

c) și

d) C. pen.

Încredințează

supravegherea suspendării executării pedepsei aplicate inculpatei G.M., Serviciului

de Probatiune de pe lângă Tribunalul București.

Face aplicarea art. 86

4

art. 83 și art. 84

C. pen.

Face aplicarea art. 71 alin.

(5) C. pen.

Menține celelalte dispoziții

ale deciziei atacate.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică,

azi 23 mai 2008.