ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 880/2009

Asupra recursului de față; Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 432 din 15 octombrie 2008 Tribunalul Galați l-a condamnat pe inculpatul C.A. la pedepsele de: - 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. a), c), art. 76 lit. c) C. pen.; - 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. a), c), art. 76 lit. a) C. pen.

Conform art. 33 lit. a), art. 34 lit. a) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare și cea complementară de 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen., i-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale. Conform art. 350 C. proc. pen. și art. 88 C. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului, deducându-se reținerea și arestul preventiv executat de la 23 ianuarie 2008 la zi. În temeiul art. 118 lit. f) C. pen., raportat la art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a cantității de 286,2 grame cannabis – aflată în custodia I.G.P.R.

– D.C.J. – S.E.O., în baza dovezii seria D nr. 003506. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut ca situație de fapt următoarele: La finele anului 2007, inculpatul C.A. a hotărât să procure droguri din străinătate, pentru a le distribui apoi la potențialii consumatori din municipiul Galați. În realizarea hotărârii luate, inculpatul a făcut la data de 22 decembrie 2007 o deplasare în Barcelona, Spania cu o cursă aeriană a companiei B.A., de unde a cumpărat 180 grame hașiș, produs ambalat cu bandă scotch și staniol și fixat sub căptușeala cadrului metalic al geamantanului tip troller cu care plecase din România. Geamantanul conținând drogurile a fost expediat din Barcelona prin Serviciul de curierat al firmei de transport internațional A., consemnându-și numele la rubrica expeditor, iar la cea privind destinatarul a trecut numele unui prieten – respectiv C.A.M.

După revenirea în țară, inculpatul a purtat convorbiri telefonice, interesându-se de graficul cursei de curierat și a anunțat diverse persoane de sosirea coletului. La data de 31 decembrie 2007, inculpatul a ridicat de la firma transportatoare coletul. Un alt act material ce intră în compunerea infracțiunilor continuate pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, s-a reținut consumat la data de 19 ianuarie 2008. Astfel, în ziua de 18 ianuarie 2008, inculpatul a plecat la Barcelona, Spania, cu o cursă T., aici a cumpărat de la un dealer ocazional cu suma de 550 euro aproximativ 300 grame hașiș, porționat și ambalat sub forma a trei calupuri. Marfa a fost ca și prima dată ascunsă în același troller și la 19 ianuarie 2008 expediată în România prin firma A., consemnând numele martorului C.A.M.

ca destinatar, iar pe cel al martorului C.Ș., fost coleg de liceu, ca expeditor, pentru a nu trezi suspiciuni. În ziua de 23 ianuarie 2008, coletul a sosit în țară, situație cunoscută de inculpat, urmare demersurilor pe care le făcuse la firmă în acest sens. Pentru a putea ridica coletul, s-a deplasat la martorul C.A.M., i-a spus că a primit un pachet din Spania, motivând numele martorului ca destinatar prin aceea că pierduse propria carte de identitate, situație în care nu ar fi putut ridica bagajul. Neavând suspiciuni asupra realității celor spuse de inculpat, martorul l-a însoțit la sediul A. – Galați pentru a ridica pachetul. După întocmirea formalităților și ridicarea bagajelor, organele de urmărire penală au procedat la imobilizarea martorului și inculpatului.

Imediat s-a verificat conținutul bagajului tip troller, găsindu-se ascunse în căptușeală cele 3 calupuri de hașiș ambalate în folie de aluminiu. De pe suprafața acestora, au fost prelevate două fragmente de urme papilare, apte comparațiilor dactiloscopice. Asupra inculpatului, la percheziția corporală efectuată, s-au găsit într-un buzunar practicat în catarama curelei de la pantaloni, două chei care deschideau lacătul trollerului. Urmare constatării tehnico-științifice, fizico-chimice, s-a stabilit că proba, constând în cele 3 calupuri, reprezintă rezină de cannabis, substanță psihotropă, înscrisă drog de risc în tabelul Anexă nr. 1 al Legii nr. 143/2000 în cantitate de 287,48 grame. Fragmentele de urmă papilară ridicate de pe ambalajul din foiță de staniol a calupurilor s-a stabilit prin expertiza tehnico-științifică dactiloscopică că au fost produse de degetul mare de la mâna dreaptă a inculpatului.

Introducerea repetată a drogurilor în țară în maniera descrisă, a fost recunoscută de inculpat, însă motivată de nevoia de consum propriu, negând că ar fi fost destinată traficării. În plus, inculpatul a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000, întrucât a formulat un denunț la 25 februarie 2008, adresat D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Galați, facilitând identificarea unei alte persoane ca autor al unor infracțiuni legate de droguri.

Evaluând probele strânse la urmărirea penală și administrate în cursul cercetării judecătorești, respectiv declarațiile inculpatului, ale martorului C.A.M., procesele verbale de redare a convorbirilor și comunicațiilor telefonice autorizate de Tribunalul Galați sub nr. 50/2007, conținutul expertizei dactiloscopice și constatărilor tehnico-științifice, instanța de fond a reținut întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor continuate de trafic de droguri și introducere în țară de droguri de risc fără drept, în forma prevăzută de art. 2 alin. (1) și art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În cauză nu s-au apreciat incidente dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000, deoarece denunțul formulat nu îndeplinește condițiile de formă și fond pentru a beneficia de această cauză legală de reducere a pedepsei.

Reținând vinovăția inculpatului, instanța l-a condamnat pe inculpat la pedepse reduse sub limita minimă, prevăzută de textele incriminatoare, urmare aplicării circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și c) C. pen. Împotriva sentinței, Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați a declarat apel, solicitând înlăturarea circumstanțelor atenuante, reținute în opinia acuzării nelegal. Aceeași hotărâre a fost supusă apelului exercitat de inculpat, care a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor în infracțiunea prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000. Curtea de Apel Galați, prin Decizia penală nr. 5/A din 21 ianuarie 2009 a admis apelurile, a desființat sentința numai sub aspectul individualizării pedepselor.

S-a majorat pedeapsa principală pentru infracțiunile prevăzute de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. a), c) C. pen., la 4 ani și 6 luni închisoare, menținând pedeapsa pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Urmare contopirii pedepselor aplicate pentru infracțiunile concurente, s-a dispus să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare, la care s-a aplicat un spor de 6 luni închisoare. Prin aceeași hotărâre s-a modificat conținutul pedepselor complementare, în sensul că s-a interzis exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Împotriva deciziei, în termen legal, inculpatul a declarat recurs, reiterând criticile de nelegalitate și netemeinicie invocate în calea intermediară de atac. Soluționând recursul, prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 385 9 pct. 17 și pct. 14 C. proc. pen., Înalta Curte constată nefondată calea de atac. Identificarea inculpatului ca autor al infracțiunii de trafic de droguri de risc, operațiune care s-a consumat după introducerea acestora în țară în modul descris, s-a făcut urmare cercetărilor efectuate într-o altă cauză, respectiv Dosarul nr. 67/D/P/2007 privindu-i pe inculpații B.A., zis D., I.C. și V.G. În această cauză, procedându-se la interceptarea autorizată a convorbirilor telefonice și mesajelor sms purtate de B.A.

s-a constatat că acesta se aproviziona pentru consum cu droguri procurate de inculpatul C.A. (volumul I urmărire penală, filele 40, 75-76, 87, 89, 102-103). În raport de aceste probe evidente, în mod corect s-a reținut de prima instanță că fiecare act care intră în compunerea infracțiunii de introducere de droguri de risc fără drept în țară, avea drept scop revânzarea acestora către consumatorii cunoscuți de inculpați. Relevante în acest sens sunt și convorbirile telefonice purtate anterior deplasărilor făcute în Spania, conținutul dovedind în afara oricărui dubiu scopul introducerii drogurilor în țară, vânzarea lor către consumatorii aflați în anturajul său și nu numai pentru consum propriu, infracțiune cu judecarea căreia instanța nu a fost sesizată.

Sub aspectul laturii obiective, acțiunea de vânzare de droguri de risc desfășurată de inculpat constituie o operațiune privitoare la circulația drogurilor, care este enumerată în conținutul normei de incriminare și constituie o conduită interzisă. Atât instanța de fond cât și cea de apel, în mod corect au apreciat că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 16 drept cauză de reducere a pedepsei prevăzută de legea specială. Pentru a opera prevederile amintite, conduita procesuală trebuie să se materializeze într-un denunț care are aptitudinea funcțională de a „facilita identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni”. În cauza de față, denunțul formulat de inculpat nu a avut această finalitate, situație care rezultă din conținutul adresei D.I.I.C.O.T.

– Biroul Teritorial Galați, singurul organ judiciar ce poate aprecia asupra condițiilor de fond și formă al acestui mod de sesizare. Conduitei inculpatului anterioară săvârșirii infracțiunilor, dar și cea adoptată după consumarea acestora, de participare la Programul de asistență antidrog – organizat de M.I.R.A. – A.N.A., în perioada iunie-august 2008, i s-a dat semnificația juridică a unor împrejurări de natură să atenueze răspunderea penală, așa încât nu se mai impune reducerea pedepselor sub limita stabilită de instanța de apel, pentru infracțiuni de pericol social grav ale căror consecințe sunt greu de evaluat asupra sănătății consumatorilor. Pe cale de consecință, recursul inculpatului va fi respins ca nefondat, conform art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc.

pen. Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul inculpat C.A. împotriva Deciziei penale nr. 5/A din 21 ianuarie 2009 a Curții de Apel Galați, secția penală. Deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat, durata reținerii și a arestării preventive de la 23 ianuarie 2008 la 12 martie 2009. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 12 martie 2009.