ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 186/2009

Deliberând asupra recursului, se reține: Prin sentința penală nr. 155/ PI din 9 iulie 2008, Curtea de Apel Timișoara a respins, ca nefondată, plângerea petentei SC F. SRL Arad împotriva rezoluției nr. 438/P/2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul H.V., reținându-se, în esență, că acesta a acționat în conformitate cu dispozițiile legale atunci când a transformat sechestrul asigurător aplicat de predecesorul său G.A., în sechestru definitiv asupra autoturismului Daewoo Gas.

În termen legal petenta a exercitat calea ordinară de atac a recursului criticând soluția instanței de fond cât și cea a parchetului pentru nelegalitate și netemeinicie întrucât nu s-a avut în vedere că intimatul H.V., în calitate de executor judecătoresc, și-a exercitat abuziv atribuțiile de serviciu cu ocazia întocmirii actelor de executare silită, câtă vreme bunurile sechestrate îi aparțineau, nefiind niciodată în proprietatea SC H.L. SRL, așa cum rezultă din facturile fiscale nr. 1, 2, 3/12 octombrie 2005, 4 decembrie 2005 și nr. 205521 din 26 aprilie 2005. Au fost invocate motivele de casare prevăzute de art. 385 9 pct. 9, 17 și 18 C. proc. pen. Examinând criticile în raport cu actele și lucrările cauzei, hotărârea atacată cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform dispozițiilor art. 385 6 alin. (3) C. proc.

pen., Înalta Curte constată că sunt nefondate pentru ce vor fi analizate în continuare. Prin rezoluția nr. 438/P/2007 din 16 ianuarie 2008, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., a dispus neînceperea urmăririi penale față de executorul judecătoresc H.V. sub aspectul infracțiunii prevăzute de art. 246 C. pen. În fapt, s-a reținut că, prin încheierea nr. 811 din 15 noiembrie 2006, Judecătoria Arad a admis cererea creditoarei SC P.G.I. SRL Sebiș și a dispus sechestrul asigurător asupra mai multor bunuri în valoare totală de 51.324,47 lei aparținând SC H.L. SRL Arad. Aceeași instanță emite ordonanța nr. 6275 din 4 decembrie 2006 prin care debitoarea este somată să plătească suma de 51.324,47 lei în 20 zile.

Apoi executorul judecătoresc G.A. aplică sechestru asigurător pe bunuri aparținând debitoarei, indisponibilizându-le conform procesului verbal din 13 decembrie 2006. Ulterior, creditoarea apelează la serviciile executorului judecătoresc H.V., care în luna iunie 2007 transformă sechestrul asigurător aplicat de predecesorul său, în sechestru definitiv. Cu această împrejurare, G.K.H., administrator al SC H.L. SRL dar și al SC F. SRL, susține verbal că bunurile aparțin ultimei societăți comerciale, fără a-i prezenta acte de proprietate asupra bunurilor respective deși, în calitate de administrator al ambelor firme, îi stătea la îndemână să facă acest lucru.

Prin decizia civilă nr. 863 din 9 august 2007, Tribunalul Arad a anulat încheierea de investire cu formulă executorie a ordonanței nr. 6275 din 4 decembrie 2006 a Judecătoriei Arad și totodată actele de executare silită efectuate în dosarul execuțional nr. 30/2007 de către intimat, pe motiv că încheierea nr. 6275/2006 nu putea fi investită cu formulă executorie, deci a anulat titlul executoriu pentru un motiv formal, procedural. În raport cu atribuțiile de serviciu, corect s-a apreciat atât de organele de urmărire penală cât și de către instanța de fond că intimatul le-a executat în limitele legii, cât timp petenta, prin administratorul comun, s-a limitat la susțineri orale, fără dovezi scrise.

De altfel, ulterior, prin hotărâre comercială a și fost anulată vânzarea autoturismului către petentă. În ceea ce privește pretinsa atacare în condițiile art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen., numai a soluției procurorului ierarhic superior (201/11/2008) se constată că atât în conținutul plângerii cât și în analiza efectuată de către instanța de fond prin sentința atacată, se are în vedere rezoluția nr. 438/P/2007, chiar dacă în dispozitivul hotărârii atacate nu este menționată. Față de netemeinicia plângerii, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul va fi respins, ca nefondat, cu consecința aplicării dispozițiilor art. 192 alin. (1) și ale art. 193 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționara SC F. SRL Arad prin administrator G.K.H. împotriva sentinței penale nr. l55/ PI din 9 iulie 2008 a Curții de Apel Timișoara, secția penală. Obligă recurenta petiționară la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat și la 3.278 lei către intimatul H.V. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 22 ianuarie 2009.