ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2178/2009

Asupra recursului de față,

În baza actelor și

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 15

aprilie 2009, pronunțată în dosarul nr. 12713/301/2008, Curtea de Apel

București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a

menținut starea de arest preventiv a inculpatului recurent S.M. S-a dispus totodată

ca onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 lei să fie

avansat din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a se pronunța astfel,

s-a reținut că prin sentința penală nr. 1/2009 pronunțată de Judecătoria

Sectorului 3, a fost condamnat inculpatul S.M., la pedeapsa de 7 ani închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b)

și c) și alin. (2

1

) C. pen. S-a reținut în sarcina acestuia că, în

data de 27 iunie 2008, în jurul orei 23,30, a deposedat-o pe partea vătămată C.E.

de geanta pe care o ținea pe umăr, în care se aflau acte de identitate, telefon

mobil și bani.

Prin decizia penală nr. 113

din 16 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, a

fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat, fiind menținută starea

de arest a acestuia, conform art. 350 C. proc. pen.

Curtea de Apel București, secția

a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a fost sesizată urmare a

recursului declarat de inculpat împotriva deciziei penale mai sus menționată.

Analizând actele și

lucrările dosarului, Curtea a constatat îndeplinite condițiile prevăzute de art.

143 cu referire la art. 148 lit. f) C. proc. pen., în temeiul art. 300

2

cu referire la art. 160

b

alin. (3) C. proc. pen., având în vedere și

dispozițiile art. 136 C. proc. pen., privind scopul măsurilor preventive, a

menținut starea de arest preventiv a acestuia.

Împotriva încheierii din 15

aprilie 2009 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze

cu minori și de familie, a declarat recurs inculpatul S.M.

La data fixată pentru

judecarea recursului, Înalta Curte, din oficiu, a pus în discuție excepția

inadmisibilității recursului declarat de inculpat.

În legătură cu această

excepție, concluziile părților au fost consemnate în practicaua prezentei

decizii.

Asupra excepției de

inadmisibilitate a recursului declarat de inculpat.

Potrivit art. 141 alin. (1) C.

proc. pen., încheierea dată în primă instanță și în apel, prin care se dispune

luarea unei măsuri preventive, revocarea, înlocuirea sau încetarea de drept a

măsurii preventive, precum și împotriva încheierii prin care se dispune

menținerea arestării preventive, poate fi atacată cu recurs de procuror sau de

inculpat.

Rezultă din conținutul

textului de lege mai sus menționat că sunt supuse căii de atac a recursului

numai încheierile ce privesc menținerea măsurii arestării preventive pronunțată

de către prima instanță și de instanța de apel.

Întrucât încheierea atacată

cu recurs privește o încheiere de menținere a arestării preventive pronunțată

de către o instanță care judecă cauza ca instanță de recurs, urmează a se

constata că o astfel de încheiere, prin voința legiuitorului, nu este supusă

nici unei căi de atac, fiind definitivă.

Pentru considerentele

arătate, urmează a se constata că recursul declarat de inculpatul S.M.

împotriva încheierii din 15 aprilie 2009 a Curții de Apel București, secția a

II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. 12713/301/2008

este inadmisibil și urmează a fi respins, ca atare, potrivit dispozitivului

prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil,

recursul declarat de inculpatul S.M. împotriva încheierii din 15 aprilie 2009 a

Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie,

pronunțată în dosarul nr. 12713/301/2008.

Obligă recurentul inculpat

la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din

care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul din oficiu, se

va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 9 iunie 2009.