ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2681/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2681/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la instanța de contencios
administrativ, reclamantul C.B. a chemat în judecată C.J.P. Galați solicitând
anularea Hotărârii nr. 2426 din 26 iunie 2008 prin care i s-a refuzat acordarea
calității de beneficiar al Legii nr. 189/2000.
În motivarea acțiunii
reclamantul a arătat că în mod greșit autoritatea pârâtă i-a respins cererea
întrucât a făcut dovada că s-a născut pe teritoriul României în timpul
refugiului părinților săi.
Curtea de Apel Galați prin
sentința civilă nr. 127 din 4 noiembrie 2008 a admis acțiunea formulată, a anulat Hotărârea nr. 2426 din 26 iunie 2008 a C.J.P. Galați și a obligat autoritatea
pârâtă să emită o nouă hotărâre prin care să-i recunoască reclamantului
calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000.
Pentru a hotărî astfel prima
instanță a reținut că reclamantul s-a născut la data de 21 martie 1942 în localitatea Topraisar în refuzul părinților săi având aceleași condiții de viață ca
și aceștia și același statut.
Împotriva hotărârii astfel
cum a fost pronunțată a formulat recurs C.J.P. Galați criticând-o ca nelegală
și netemeinică.
Recurenta a susținut în
esență că în mod greșit prima instanță a admis cererea întrucât reclamantul nu
s-a născut anterior datei de strămutare a părinților sau la un interval de maxim
300 de zile de la data la care începe perioada de strămutare a părinților.
Recursul este nefondat
pentru cele ce se vor arăta în continuare.
În cauză nu se contestă că
părinții reclamantului s-au refugiat din motive etnice din localitatea Racani –
Bulgaria în România în luna septembrie 1940 iar reclamantul s-a născut la data
de 21 martie 1942 în localitatea Topraisar, Județul Constanța.
Potrivit prevederilor art. 1
din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de
prevederile acestui act normativ persoana, cetățean român, care în perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945 a suferit persecuții etnice, aflându-se într-una din
situațiile enumerate în dispozițiile normative menționate.
Din interpretarea
teleologică a prevederilor ordonanței, rezultă că atât obiectul cât și scopul
reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru
prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective, din
motive etnice, în perioada arătată.
Având în vedere că
legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate
persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor
exercitate din motive etnice, prin persoane persecutate trebuie înțeles atât
persoanele care au suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea
care au suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care
s-au răsfrânt nemijlocit asupra lor.
Acesta este cazul copiilor
care s-au născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost
strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit astfel
toate consecințele nefavorabile care au decurs din această situație.
În cauză este necontestat că
reclamantul, care s-a născut ulterior datei la care mama sa a fost nevoită să
se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleași prejudicii pe
care le-a suferit și aceasta ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate.
În consecință, pentru
motivele arătate, recursul va fi respins ca nefondat,
menținându-se sentința criticată, ca fiind temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de C.J.P. Galați împotriva sentinței civile nr. 127 din 4 noiembrie 2008 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 19 mai 2009.