ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2677/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de revizuire înregistrată la data de 26 noiembrie 2008, revizuenta C.M. a solicitat în contradictoriu cu intimata C.J.P. Bihor

revizuirea sentinței civile nr. l43/CA din 10 septembrie 2007 pronunțată de

Curtea de Apel Oradea în Dosarul nr. 919/35/2007, sentință prin care i-a fost

respinsă acțiunea introdusă împotriva pârâtei C.J.P. Bihor având ca obiect

anularea Hotărârii nr. 10476 din 27 aprilie 2007 și recunoașterea

calității de beneficiară a Legii 189/2000, fără

cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii de revizuire, revizuenta a arătat că

hotărârea pârâtei

are la bază adeverința nr. 1212 din 15 septembrie 2004 eliberată de D.J.A.N.

Bihor din care rezultă că în urma cercetării fondurilor documentare privitoare

la persoanele refugiate din teritoriul României cedat Ungariei în urma

Dictatului de la Viena din 30 august 1940 s-a constatat că

numitul C.I. figurează în Registrul cu evidența refugiaților

români din

Ungaria, având numărul fișei 4304, înregistrată anterior

datei de 18 mai 1942.

Numitul C.I. a fost tatăl soțului revizuentei, decedat

și în numele

său

a solicitat aplicarea prevederilor Legii 189/2000.

Hotărârea

instanței de fond a fost dată urmarea verificării fișei 4304,

însă s-a constat că numitul C.I. înregistrat la

acest număr nu este una și aceeași persoană cu socrul său. Pentru respingerea

acțiunii sale adeverința și

copia fișei deliberate de D.A.N. București

au fost esențiale.

Ulterior a obținut adeverința nr. 1224 din 23 octombrie 2008 emisă de D.

J.A.N. Bihor, care confirmă faptul că în

Registrul

refugiaților, întocmit în perioada 2 noiembrie 1940 - 25 octombrie 1944 de către Prefectura Bihor figurează socrul său C.I., având fișa nr.

4303, înregistrat în perioada 2 noiembrie 1940 - 18 mai 1942. Acest înscris confirmă susținerile sale că persoana înscrisă la poziția 4303 este socrul său și nu

cea scrisă la poziția 4304, cum eronat s-a reținut în sentința a cărei

revizuire o solicită.

În drept au

fost invocate prevederile art. 322 pct. 5 C. proc. civ.

Prin întâmpinare, pârâta C.J.P. Bihor a invocat excepțiile de

inadmisibilitate și de tardivitate a cererii de revizuire, iar pe fond a solicitat

respingerea cererii ca neîntemeiată.

Excepția de tardivitate a cererii de revizuire a fost respinsă de

instanță ca neîntemeiată la termenul din 19 ianuarie 2009, iar excepția de inadmisibilitate a fost unită cu fondul cauzei în baza prevederilor art. 137 C.

proc. civ.

Curtea de Apel Oradea prin sentința civilă nr. 10/CA/2009 din 19 ianuarie 2009 a respins excepția de inadmisibilitate a cererii de revizuire.

A admis cererea de revizuire a sentinței civile nr. 143/CA din 10

septembrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, formulată de revizuenta C.M.,

în contradictoriu cu C.J.P. Bihor, cu consecința schimbării în totalitate a

hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii formulate de reclamanta C.M.

A anulat Hotărârea nr. 10476 din 27 aprilie 2007 emisă de pârâtă și a

obligat-o pe aceasta să-i recunoască reclamantei calitatea de beneficiară a O.U.G.

nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările

ulterioare.

Pentru a hotărî astfel această instanță a reținut următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 322 pct. 5 C. proc. civ. teza I „revizuirea

unei hotărâri definitive se poate cere în situația în care, după darea

hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea

potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de

voința părților”.

Pentru a putea fi invocat acest motiv de revizuire trebuie îndeplinite

cumulativ următoarele:

- partea interesată să prezinte înscris nou, care nu a fost folosit în

procesul în care s-a pronunțat. Hotărârea atacată;

- înscrisul să aibă forță probantă prin el însuși fără să fie nevoie a

fi confirmat prin alte mijloace de probă;

- înscrisul invocat să fi existat la data când a fost pronunțată

hotărârea ce se cere a fi revizuită;

- înscrisul nu a putut fi invocat în procesul în care s-a pronunțat

hotărârea atacată pentru că a fost reținut de partea potrivnică, fie dintr-o

împrejurare mai presus de voința părților;

- înscrisul să fie determinant în sensul că dacă ar fi fost cunoscut de

instanță cu ocazia judecării fondului soluția ar fi fost alta decât cea

pronunțată.

În speță, înscrisul pe care l-a invocat revizuenta în susținerea cererii

de revizuire, respectiv adeverința nr. 1224 din 23 octombrie 2008 emisă de D.J.A.N.

Bihor, reprezintă un înscris determinant în sensul mai sus precizat.

Prezentarea acestui înscris în fața instanței de fond nu a fost posibilă

având în vedere că D.J.A.N. Bihor din eroare a comunicat un alt înscris

respectiv adeverința nr. 1212 DIN 15 septembrie 2009, cu fișa nr. 4304 privind

o persoană cu același nume dar care nu era socrul reclamantei.

Din copia Fișei nr. 4303 comunicată cu adresa a D.J.A.N. Bihor rezultă

că într-adevăr C.I. a domiciliat în localitatea Beznea și figurează ca fiind

refugiat în perioada 2 noiembrie 1940 – 18 mai 1942.

Distinct de prezentarea acestui înscris, în cauză, martorii N.M. și S.T.

au confirmat faptul că părinții soțului decedat al reclamantului au fost

refugiați în perioada mai 1942 – martie 1945 din localitatea Beznea în

localitatea Roșia de Beiuș din motive de persecuție etnică.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs C.J.P. Bihor criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie.

Recurenta a susținut în esență că deși numitul C.I. figurează în

Registrul cu evidența refugiaților români din Ungaria așa cum rezultă din

extrasele nr. 1212 din 15 septembrie 2004 și nr. 1224 din 23 octombrie 2008

eliberate de D.J.A.N. Bihor fără alte date de identificare nu se poate dovedi

că persoana evidențiată în registru este tatăl soțului reclamantei, decedat.

Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 322 pct. 5 teza I C. proc. civ. „revizuirea

unei hotărâri definitive se poate cere în situația în care, după darea

hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea

potrivnică sau care nu au putut fi prezentate dintr-o împrejurare mai presus de

voința sa”.

În cauză, reclamatei C.M. i-a fost respinsă definitiv și irevocabil prin

sentința civilă nr. 143/CA din 10 septembrie 2007 a Curții de Apel Oradea cererea pe motiv că reclamanta nu beneficiază de drepturile prevăzute de

Legea nr. 189/2000 în calitate de succesoare a soțului decedat (C.G.) în cauză

nefiind dovedit că părinții reclamantului au fost refugiați din motive etnice

din localitatea Beznea în localitatea Roșia de Beiuș.

S-a reținut de asemenea, în hotărârea de respingere a cererii, că

extrasul de la A.N. Bihor privește un anumit C.I. cu domiciliul în Cintelec.

Ulterior pronunțării acestei hotărâri, reclamantei i-a fost eliberată o

nouă adeverință de la D.J.A.N. Bihor (nr. 1224 din 23 octombrie 2008) care

confirmă faptul că în Registrul Refugiaților întocmit în perioada 2 noiembrie 1940 – 25 octombrie 1944 de către Prefectura Bihor figurează C.I., având fișa nr.

4303.

Astfel că, în raport cu dispozițiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., cererea

de revizuire este admisibilă, înscrisul pe care l-a invocat revizuenta în

susținerea cererii de revizuire, respectiv adeverința nr. 1224 din 23 octombrie

2008 emisă de D.J.A.N. Bihor, reprezintă un înscris determinant în sensul prevederilor

legale precizate.

Înscrisul se coroborează și cu declarațiile martorilor N.M. și S.T. care

au confirmat că părinții soțului decedat al reclamantei au fost refugiați în

perioada mai 1942 – martie 1945 din localitatea Beznea în localitatea Roșia de

Beiuș și mai mult martorul C.T., audiat în fața instanței  a lămurit

împrejurarea nașterii reclamantului la data de 18 august 1944 în localitatea Beznea.

Cum potrivit dispozițiilor art. 6

1

din O.G. nr. 105/1999 și

ale art. 4 alin. (2) din H.G. nr. 127/2002 în lipsa actelor oficiale dovada

persecuției etnice poate fi făcută și prin declarații de martori, reclamanta a

administrat suficiente probatorii în sensul cererii formulate.

Așa fiind, instanța de recurs constată că prima instanță admițând  cererea

de revizuire a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, motiv pentru care

recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de C.J.P. Bihor împotriva sentinței civile nr. 10 din 19 ianuarie 2009 a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 19 mai 2009.