ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3930/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3930/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 14 ianuarie 2009,
reclamanta J.M. a solicitat anularea Deciziei nr. 2188 din 16 decembrie 2008
emisă de pârâta A.N.R.P. și obligarea pârâtei să-i achite suma de 17.592, 60
lei care reprezintă reactualizarea cu indicele ratei inflației a despăgubirilor
acordate prin Decizia nr. 1263 din 23 august 2007, de la data emiterii acestei
decizii și până la efectuarea plății, respectiv până la 16 decembrie 2008.
În motivarea acțiunii,
reclamanta a arătat că prin Decizia nr. 1263 din 23 august 2007 emisă de C.C.S.D.
i s-a aprobat convertirea titlurilor de despăgubire aferente imobilelor
preluate în mod abuziv, dar plata s-a efectuat în luna decembrie 2008, fără a
se proceda la reactualizarea sumei cuvenite în raport de rata inflației,
comunicată de Direcția Județeană de Statistică Caraș-Severin.
Curtea de Apel Timișoara, secția
de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea ca neîntemeiată prin
sentința nr. 77 din 9 martie 2009, cu motivarea că pârâta a plătit reclamantei
despăgubirile în sumă de 176.632,56 lei acordate conform art. 18
2
pct.
1 lit. a) din H.G. nr. 128/2008 și care nu au fost contestate în procedura
prevăzută de art. 19 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005.
Instanța de fond a reținut
de asemenea că pârâta A.N.R.P. nu are atribuția legală de a actualiza sumele
stabilite prin decizia C.C.S.D., întocmind titlul de despăgubire în baza
raportului de evaluare, în conformitate cu dispozițiile Titlului VII din Legea nr.
247/2005.
Împotriva acestei sentințe, a
declarat recurs reclamanta, solicitând ca în baza dispozițiilor art. 304 pct. 8
C. proc. civ., să fie modificată hotărârea atacată, în sensul admiterii
acțiunii astfel cum a fost formulată.
Recurenta a susținut că
instanța de fond a reținut greșit că autoritatea intimată a respectat procedura
administrativă prevăzută de Legea nr. 247/2005 și nu avea obligația legală să
actualizeze sumele stabilite de C.C.S.D., deși prin acțiune s-a invocat încălcarea
procedurii și a obligațiilor prevăzute de Legea nr. 247/2005, prin faptul că Decizia
nr. 1263 din 23 august 2007 nu a fost comunicată în termenul legal și din acest
motiv, plata despăgubirii s-a efectuat cu întârziere.
De asemenea, recurenta a
susținut că instanța de fond a avut în vedere că nu au fost contestate valorile
cuprinse în titlul de despăgubire, interpretând astfel greșit cererea de chemare
în judecată și schimbând total înțelesul acesteia, deoarece acțiunea a fost
formulată pentru recuperarea prejudiciului cauzat datorită întârzierii
înregistrată la efectuarea plății, ca o consecință a necomunicării Deciziei nr.
1263 din 23 august 2007 în termenul prevăzut de lege.
Analizând actele și
lucrările dosarului, în raport și de dispozițiile art. 304 și art. 304
1
C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat pentru
următoarele considerente:
Prin Decizia nr. 1263 din 23
august 2007 a C.C.S.D. a fost emis titlul de despăgubire în favoarea recurentei
- reclamante J.M. pentru suma de 176.632,56 lei, reprezentând valorile
actualizate ale titlurilor de valoare nominală emise la data de 29 iunie 2004.
Cuantumul despăgubirilor a
fost actualizat potrivit indicelui de inflație comunicat de Institutul Național
de Statistică și nu a fost contestat de recurenta-reclamantă în procedura
administrativă sau judiciară.
Pentru a fi valorificate
despăgubirile astfel stabilite a fost prevăzută procedura specială reglementată
în Capitolul V/1 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, modificată și completată
prin O.U.G. nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a
despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
Conform acestei reglementări
referitoare la valorificarea titlurilor de despăgubire, în cazul în care titlul
de despăgubire individual este emis pentru o sumă de maxim 500.000 lei,
titularul poate solicita fie realizarea conversiei titlului în acțiuni emise la Fondul „Proprietatea”, fie acordarea de despăgubiri în numerar, fie parte în acțiuni, parte
în numerar.
Recurenta-reclamantă și-a
exprimat opțiunea pentru plata despăgubirilor în numerar prin cererea
înregistrată sub nr. 02632 din 22 ianuarie 2008 și s-a emis titlul de plată nr.
2188 din 16 decembrie 2008 și s-a emis titlul de plată nr. 2188 din 16
decembrie 2008 în conformitate cu dispozițiile art. 18/2 pct. 1 lit. a) din H.G.
nr. 128/2008, care prevăd că emiterea titlurilor și plata despăgubirilor
bănești în numerar către persoanele îndreptățite, se face în termen de 15 zile
de la existența disponibilităților financiare, în contul Autorității Naționale
pentru Restituirea Proprietăților, în ordinea înregistrării cererilor de
opțiune.
În baza acestei opțiuni, A.N.R.P.
a emis titlul de plată nr. 2188 din 16 decembrie 2008 în cuantum de 176.632,56
lei și a efectuat plata în contul reclamantei cu ordinul de plată nr. 3463 din
19 decembrie 2008.
În consecință, acțiunea
recurentei - reclamante a fost corect respinsă de instanța de fond în
condițiile în care nu există temei legal pentru actualizarea valorii consemnate
în titlurile de despăgubire emise de C.C.S.D. și valorificate potrivit
dispozițiilor O.U.G. nr. 81/2007.
Recurenta-reclamantă a
solicitat neîntemeiat actualizarea valorii despăgubirilor pentru perioada
anterioară opțiunii sale exprimate prin cererea nr. 02632 din 22 ianuarie 2008
pentru plata despăgubirilor în numerar, fără a avea în vedere că exercitarea
acestui drept nu a fost posibilă decât după intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 81/2007.
De asemenea nu este
justificată cererea de actualizare a valorii despăgubirilor după exprimarea
opțiunii pentru plata acestora în numerar, întrucât probele administrate în
cauză dovedesc că intimata-pârâtă a efectuat plata în condițiile și în
termenele prevăzute de art. 18
2
pct. 1 lit. a) din H.G. nr. 128/2008.
Pentru considerentele
expuse, constatând că nu există motive pentru casarea sau modificarea hotărârii
atacate, Înalta Cute va respinge prezentul recurs ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de reclamanta J.M. prin mandatar D.C.D. împotriva sentinței civile nr. 77 din 9
martie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și
fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 29 septembrie 2009.