ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5208/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 766 din 28 martie 2007 Tribunalul Iași a respins contestația formulată de reclamanții M.M. și N.M. în contradictoriu cu Primarul Municipiului Iași prin s-a solicitat anularea dispoziției nr. 343 din 9 februarie 2006 emisă de pârât și restituirea în natură sau echivalent a imobilului compus din construcții și teren aferent de 1500 mp situat în Iași. În considerentele sentinței s-a reținut că imobilul construcție a aparținut autorilor reclamanților în baza înscrisurilor sub semnătură privată încheiate în anii 1938 și 1947. Imobilul nu a fost preluat de stat, ci a fost demolat din voința proprietarului M.G., care a precizat în cererea de eliberare a autorizației de demolare că imobilul prezintă pericolul de prăbușire.

Pentru terenul aferent construcției reclamanții nu au dovedit calitatea de persoane îndreptățite. Împotriva sentinței au declarat apel reclamanții arătând că în mod greșit s-a reținut că nu au dovedit calitatea de persoane îndreptățite, din moment ce au depus înscrisurile sub semnătură privată care constituie titlurile de proprietate ale autorilor lor. De asemenea, greșit s-a reținut că nu s-a dovedit preluarea abuzivă a imobilului, atât timp cât martorii audiați au declarat că autorii reclamanților au fost obligați să semneze cererea de demolare. Curtea de Apel Iași, prin decizia civilă nr. 169 din 29 octombrie 2008 a respins apelul ca nefondat reținând că autorii reclamanților au avut în proprietate doar construcții.

Astfel, din cele două înscrisuri sub semnătură privată încheiate la 31 octombrie 1938 și 28 aprilie 1947 soții E. și G.M. au cumpărat de la M.P.A.Z. o casă compusă dintr-o cameră construită pe terenul proprietatea Municipiului Iași și de la V.P. o casă compusă dintr-o cameră, bucătărie și paravan construită tot pe terenul proprietatea Municipiului Iași, urmând ca noii cumpărători să încheie cu proprietarul acte pentru teren și să-a achite contravaloarea acestuia. Actele de vânzare cumpărare pentru teren nu au mai fost perfectate, astfel încât terenul nu a aparținut niciodată autorilor reclamanților. Acest aspect rezultă și din considerentele sentinței civile nr. 667 din 27 ianuarie 2003 a Judecătoriei Iași prin care a fost respinsă acțiunea formulată de M.M.

și N.M. privind pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare cumpărare pentru 1500 mp teren. Autorii reclamanților au avut în proprietate doar construcțiile care nu s-au preluat abuziv de către stat, ci au fost demolate în anul 1976 prin manifestarea neechivocă a voinței proprietarului M.G. Acesta a precizat expres în cererea de eliberare a autorizației de demolare, fila 29 a dosarului, că imobilul prezintă pericolul de autodemolare. Mai mult, reclamanții au invocat excepția de nelegalitate a autorizației de demolare nr. 29 din 27 februarie 1976 eliberată de Consiliul Popular al Municipiului Iași, excepție care a fost respinsă prin sentința irevocabilă nr. 45 din 17 ianuarie 2008 a Tribunalului Iași.

Cum în mod irevocabil s-a stabilit legalitatea autorizației de demolare, corect a stabilit prima instanță că imobilul casă de locuit nu a fost preluat abuziv de către stat. Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recurs reclamanții M.M. și N.M., în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., învederând că au dovedit calitatea de persoane îndreptățite la restituirea imobilului, teren și construcții, prin înscrisurile sub semnătură privată încheiate de autorii lor. De asemenea au dovedit și preluarea abuzivă a imobilului, care la momentul formulării cererii de restituire se afla în patrimoniul statului. Recursul nu este fondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții M.M. și N.M. împotriva deciziei nr. 169 din 29 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 mai 2009.