ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2322/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea de ordonanță

președințială înregistrată sub nr. 507/59/2009 pe rolul Curții de Apel

Timișoara, secția comercială, reclamanta SC L. SA Gurahonț a solicitat

încuviințarea suspendării vremelnice a executării sentinței comerciale nr. 760

din 21 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr. 3251/108/2008

până la soluționarea cererii de suspendare a executării formulată în cadrul

apelului promovat împotriva sentinței mai sus menționate, în contradictoriu cu

SC M.T. SRL cu sediul în București, sector 1.

Curtea de Apel Timișoara, secția comercială,

prin încheierea din 9 iulie 2009 dispune: amână judecarea cauzei la 15

septembrie 2009, pentru când părțile au termenul în cunoștință și se va emite o

adresă de înaintare către Înalta Curte de Casație și Justiție București a

recursului declarat de pârâtă împotriva acestei încheieri, împreună cu

prezentul dosar, spre competentă soluționare, urmând a se efectua un supliment

al acestuia.

Curtea, în temeiul art. 29 alin. (6)

din Legea nr. 47/1992 respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale cu

excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 581 C. proc. civ.,

raportat la prevederile art.21 și 24 din Constituția României, invocată de

pârâta SC M.T. SRL, ca inadmisibilă fiind contrară prevederilor alin. (1) al

art. 29 din legea invocată și neavând legătură cu soluționarea cauzei.

Prin cererea de recurs formulată,

pârâta a susținut că prin încheierea de ședință din data de 9 iulie 2009 s-a

respins cu încălcarea legii excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 581 C. proc. civ., această normă fiind neconstituțională în raport de

prevederile art. 21 și art. 24 din Constituția României. Acest text nu a mai

fost declarat neconstituțional printr-o decizie anterioară a Curții

Constituționale și cu atât mai mult acest text de lege constituie însuși

temeiul de drept al cererii de chemare în judecată.

Se susține în continuare că textul

constituțional cu care această normă intră în conflict este art. 21 din

Constituția României, potrivit căruia „Părțile au dreptul la un proces

echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil” și art. 24 din

Constituția României care prevede că „Dreptul la apărare este garantat”.

Recursul este nefondat.

Înalta Curte analizând încheierea

recurată, înscrisurile existente în dosarul cauzei, precum și dispozițiile

legale incidente în cauză constată că excepția invocată de pârâtă este

inadmisibilă, întrucât temeiul de drept invocat de reclamantă este art. 280

alin. (5) C. proc. civ., precum și faptul că art. 581 C. proc. civ. a

constituit obiectul mai multor sesizări ale Curții Constituționale, respectiv

Deciziile nr. 762/2009, 1391/2008, 694/2008.

În mod corect Curtea, în temeiul

art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, a respins cererea de sesizare a Curții

Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 581 C.

proc. civ., raportat la prevederile art. 21 și art. 24 din Constituția

României, invocată de pârâta SC M.T.SRL, ca inadmisibilă fiind contrară

prevederilor alin. (1) al art. nr. 29 din legea invocată și neavând legătură cu

soluționarea cauzei.

Pentru aceste considerente, în

temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a

respinge recursul declarat de pârâta SC M.T.SRL București împotriva încheierii

din 9 iulie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta SC M.T.SRL

București împotriva încheierii din 9 iulie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința publică, astăzi 7

octombrie 2009.