ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2322/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de ordonanță președințială înregistrată sub nr. 507/59/2009 pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția comercială, reclamanta SC L. SA Gurahonț a solicitat încuviințarea suspendării vremelnice a executării sentinței comerciale nr. 760 din 21 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr. 3251/108/2008 până la soluționarea cererii de suspendare a executării formulată în cadrul apelului promovat împotriva sentinței mai sus menționate, în contradictoriu cu SC M.T.

SRL cu sediul în București, sector 1. Curtea de Apel Timișoara, secția comercială, prin încheierea din 9 iulie 2009 dispune: amână judecarea cauzei la 15 septembrie 2009, pentru când părțile au termenul în cunoștință și se va emite o adresă de înaintare către Înalta Curte de Casație și Justiție București a recursului declarat de pârâtă împotriva acestei încheieri, împreună cu prezentul dosar, spre competentă soluționare, urmând a se efectua un supliment al acestuia. Curtea, în temeiul art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 581 C. proc. civ., raportat la prevederile art.21 și 24 din Constituția României, invocată de pârâta SC M.T.

SRL, ca inadmisibilă fiind contrară prevederilor alin. (1) al art. 29 din legea invocată și neavând legătură cu soluționarea cauzei. Prin cererea de recurs formulată, pârâta a susținut că prin încheierea de ședință din data de 9 iulie 2009 s-a respins cu încălcarea legii excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 581 C. proc. civ., această normă fiind neconstituțională în raport de prevederile art. 21 și art. 24 din Constituția României. Acest text nu a mai fost declarat neconstituțional printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale și cu atât mai mult acest text de lege constituie însuși temeiul de drept al cererii de chemare în judecată.

Se susține în continuare că textul constituțional cu care această normă intră în conflict este art. 21 din Constituția României, potrivit căruia „Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil” și art. 24 din Constituția României care prevede că „Dreptul la apărare este garantat”. Recursul este nefondat. Înalta Curte analizând încheierea recurată, înscrisurile existente în dosarul cauzei, precum și dispozițiile legale incidente în cauză constată că excepția invocată de pârâtă este inadmisibilă, întrucât temeiul de drept invocat de reclamantă este art. 280 alin. (5) C. proc. civ., precum și faptul că art. 581 C. proc. civ. a constituit obiectul mai multor sesizări ale Curții Constituționale, respectiv Deciziile nr. 762/2009, 1391/2008, 694/2008.

În mod corect Curtea, în temeiul art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 581 C. proc. civ., raportat la prevederile art. 21 și art. 24 din Constituția României, invocată de pârâta SC M.T.SRL, ca inadmisibilă fiind contrară prevederilor alin. (1) al art. nr. 29 din legea invocată și neavând legătură cu soluționarea cauzei. Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul declarat de pârâta SC M.T.SRL București împotriva încheierii din 9 iulie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta SC M.T.SRL București împotriva încheierii din 9 iulie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 7 octombrie 2009.