ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2017/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 20 noiembrie 2006,

reclamantul H.Ș. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de

Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 20742 din 15 octombrie 2006, recunoașterea

calității de refugiat din motive etnice în perioada octombrie 1941 – 6 martie

1945 și acordarea drepturilor prevăzute de O.G. nr. 105/1999, începând cu data

de 1 noiembrie 2004.

Curtea de Apel Cluj, secția comercială,

de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 32 din 22 ianuarie

2007 a admis acțiunea, a dispus anularea hotărârii nr. 20742 din 15 octombrie 2006,

a obligat pârâta să-i recunoască reclamantului calitatea de refugiat în

perioada 27 noiembrie 1944 – 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești

prevăzute de O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 cu modificările

ulterioare, începând cu data de 1 iulie 2006.

Reclamantul H.Ș. a solicitat

îndreptarea erorii materiale din dispozitivul sentinței, în sensul că în mod

greșit s-a indicat perioada refugiului ca fiind 27 noiembrie 1944 – 6 martie

1945, în loc de 30 noiembrie 1941 – 6 martie 1945, cum e corect.

Prin Încheierea pronunțată

la 14 ianuarie 2008, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, a respins cererea de îndreptare a erorii materiale,

reținând că aceasta nu se circumscrie prevederilor art. 281 C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri

a declarat recurs H.Ș., susținând că din probele administrate rezultă fără

echivoc că perioada de refugiu a început în lunile octombrie – noiembrie 1941.

A mai arătat recurentul că,

în considerentele sentinței, instanța a reținut ca perioadă de refugiu 30

noiembrie 1941 – 6 martie 1945, ceea ce indică clar că ne aflăm în prezența

unei erori materiale.

Recursul este întemeiat.

Din considerentele sentinței

civile nr. 32 din 22 ianuarie 2007, rezultă că, pe baza probelor administrate,

respectiv declarațiile autentificate ale martorilor L.A., S.N. și J.F., precum

și declarațiile date în condițiile art. 193 pct. 1 C. proc. civ. de martorii M.A.

și A.L., instanța a reținut ca perioadă a refugiului reclamantului 30 noiembrie

1941 – 6 martie 1945.

De altfel, data de 27

noiembrie 1944 nici nu apare în actele și lucrările dosarului (acțiune,

declarații cu martori).

Astfel, se constată că în

dispozitivul sentinței s-a consemnat greșit ca dată de început a refugiului 27

noiembrie 1944, în loc de 30 noiembrie 1941, fiind o evidentă eroare materială

ce poate fi îndreptată în condițiile art. 281 C. proc. civ.

În consecință, recursul este

întemeiat și va fi admis, urmând a se modifica încheierea atacată în sensul că

drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000 se acordă reclamantului pentru

perioada 30 noiembrie 1941 – 6 martie 1945, sens în care se rectifică sentința

nr. 32 din 2 ianuarie 207 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, contencios

administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

reclamantul H.Ș. împotriva Încheierii din 14 ianuarie 2008 pronunțată de Curtea

de Apel Cluj, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, în dosarul

nr. 4864/33/2006.

Modifică încheierea atacată

în sensul că drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000 se acordă reclamantului

H.Ș. pentru perioada 30 noiembrie 1941 – 6 martie 1945, sens în care se

rectifică sentința nr. 32 din 22 ianuarie 2007 a aceleiași instanțe.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 20 mai 2008.