ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1851/2008

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Tribunalul București, secția

a VI-a comercială, prin sentința comercială nr. 1930 din 14 februarie 2007, a

admis în parte acțiunea formulată de reclamanta SC M.S.R. SA Roman și a obligat

pârâta SC M. SA București la plata sumei de 2.457.815 lei debit principal și la

199.608,34 lei dobândă.

A respins cererea cu privire

la plata diferenței de curs valutar ca neîntemeiată.

Prin decizia nr. 423 din 3

octombrie 2007, Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, a respins,

ca neîntemeiat, apelul declarat de pârâtă împotriva hotărârii instanței de

fond.

A respins, ca neîntemeiată,

cererea reclamantei de obligare a apelantei pârâte la plata cheltuielilor de

judecată.

Împotriva menționatei

decizii, reclamanta A.T.P.R. SA Roman (fostă SC M.S.R. SA Roman) a declarat

recurs în temeiul art. 304 pct. 9 și art. 274 C. proc. civ., criticând-o pentru

nelegalitate, solicitând modificarea în parte a hotărârii, în sensul admiterii

cererii sale privind cheltuielile de judecată ocazionate de soluționarea

apelului în sumă de 3.345,80 Ron, cu cheltuieli de judecată în recurs.

În criticile formulate

recurenta reclamantă susține că greșit instanța de apel nu i-a acordat

cheltuieli de judecată pentru serviciile de asistență și reprezentare în

condițiile în care la dosarul cauzei a făcut dovada acestora cu facturile

proformă, facturile fiscale și dovada achitării facturilor, în care s-a făcut

detalierea serviciilor prestate de societatea de avocatură care i-a reprezentat

interesele.

Recursul reclamantei se va

admite avându-se în vedere următoarele considerente.

S-au identificat ca fiind

cheltuieli de judecată făcute în apel numai suma de 700 lei, reținând că pentru

restul sumei solicitate nu se poate face un calcul al acesteia ca reprezentând

asistență juridică în apel, întrucât prin facturile depuse apărătorul nu a

făcut dovada încasării prestațiilor efectuate în cadrul procesului.

Față de această situație,

Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (2) și (3) C. proc. civ., va admite recursul

reclamantei și pe cale de consecință, decizia din apel urmează a fi modificată

în sensul admiterii în parte a cererii intimatei reclamante și obligării

apelantei la 700 lei cheltuieli de judecată, menținându-se restul dispozițiilor

deciziei din apel.

În temeiul art. 274 C. proc.

civ., se va admite în parte și cererea de obligare la plata cheltuielilor de

judecată în sumă de 500 lei în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

reclamanta A.T.P.R. SA Roman împotriva deciziei nr. 423 din 3 octombrie 2007 a

Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, pe care o modifică în

sensul că admite în parte cererea intimatei reclamante și obligă apelanta

pârâtă SC M. SA București la 700 lei cheltuieli de judecată în apel.

Menține restul dispozițiilor

deciziei din apel.

Admite în parte cererea de

cheltuieli de judecată în recurs și obligă intimata pârâtă SC M. SA București

la plata a 500 lei cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 29 mai 2008.