ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1064/2009
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1064/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
La data de 31 ianuarie 2007, SC C.T.F.R. SRL Craiova
a formulat în contradictoriu cu SC C.P.C. SA București o acțiune în anulare a
sentinței arbitrale nr. 263 din 11 decembrie 2006 pronunțată de Curtea de
Arbitraj Comercial Internațional București, de pe lângă Camera de Comerț și
Industrie a României.
Prin încheierea din data de
28 iunie 2007 Curtea de Apel București a dispus, potrivit art. 36 din Legea nr.
85/2006, suspendarea judecății acțiunii în anulare a hotărârii arbitrale de mai
sus.
Prin încheierea din 6 martie
2008 Curtea de Apel București, a respins ca neîntemeiată cererea de repunere pe
rol a judecății acțiunii în anulare a sentinței arbitrale nr. 263 din 11
decembrie 2006 pronunțată de Curtea de Arbitraj Internațional, de pe lângă
Camera de Comerț și Industrie a României.
Împotriva acestor încheieri
a declarat recurs reclamanta din acțiunea în anulare a hotărârii arbitrale,
potrivit art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., întrucât s-a dispus greșit
suspendarea judecării cauzei potrivit art. 36 din Legea nr. 85/2008, acțiunea
de față privind obligarea sa la plata unor sume către actualul debitor fiind
pârâta SC C.P.C. SA, iar instanța nu a dispus disjungerea acțiunii în anulare privind
cererea reconvențională.
Recursul este nefondat
pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Din examinarea susținerilor
pe care reclamanta le face prin recursul de față în raport de probatoriile
aflate la dosarul cauzei, se constată că nu sunt întrunite condițiile prevăzute
de art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., invocate pentru a se putea solicita
modificarea hotărârii atacate cum greșit se solicită.
În speță este de reținut că
cererea de disjungere privind cerere reconvențională a fost făcută de petentă
după ce s-a dispus măsura suspendării judecății, situație în care ar fi putut
fi examinate numai dacă s-ar fi dispus repunerea pe rol a cauzei, așa cum
corect s-a reținut prin încheierea din 6 martie 2008.
Or, cererea de disjungere
este prevăzută pentru situațiile din art. 55, art. 63, art. 120, art. 145 C.
proc. civ. și este supusă regulilor speciale privind această cale de atac, cum
este acțiunea în anulare a unei hotărâri arbitrale, ceea ce determină judecata
unitară a pricinii și implicit suspendarea în mod unitar a cauzei prevăzută de art.
36 din Legea nr. 85/2008.
În ceea ce privește aplicarea
art. 36 din Legea nr. 85/2008, trebuie constatat că instanța de apel a făcut o
corectă aplicațiune, întrucât în procedura insolvenței trebuie examinate toate
raporturile dintre creditori și debitori, precum și creanțele reciproce care
stabilesc întinderea răspunderii debitorului.
Cu alte cuvinte, măsura
suspendării judecării prezentei cauze în raport de dispozițiile art. 36 din
Legea falimentului a fost corect dispusă de instanță.
Pe de altă parte, cum,
petenta nu a făcut dovada că au încetat cauzele ce au determinat suspendarea,
cererea de repunere pe rol nu se justifică.
În consecință recursul
reclamantei se privește ca nefondat și va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat
recursul declarat de pârâta SC C.T.F.R. SRL Craiova împotriva încheierilor din
6 martie 2008 și din 28 iunie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția
a VI-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședința
publică, astăzi 31 martie 2009.