ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 358/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1832 pronunțată la data de

17 iunie 2008, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios

administrativ și fiscal, admite cererea formulată de reclamanta S.M.M. și

obligă pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor să desemneze

evaluatorul pentru întocmirea raportului în vederea emiterii titlului de

proprietate pentru imobilul situat în Iași, conform titlului VII, art. 16 din

Legea nr. 247/2005. Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut

că

motivul invocat de pârâtă nu poate

justifica

refuzul de a iniția procedura de evaluare după mai mult de doi ani de la

înaintarea

dosarului, conform prevederilor

Legii nr. 247/2005. împrejurarea că, prin reglementări interne,

pârâta a

stabilit o modalitate aleatorie de selectare a dosarelor în vederea

soluționării, nu poate fi invocată în justificarea situației de fapt. Procedura

de selectare aleatorie a dosarelor

nu are

nici o legătură cu termenul rezonabil în care pârâta trebuie să soluționeze dosarele,

ci

cu modul lor de selectare în vederea soluționării. Or, pârâta nu se

poate prevala de propriile

reglementări

pentru a justifica întârzierea în soluționarea dosarului reclamantei, întrucât

orice

act cu caracter de reglementare emis în executarea unei legi nu

trebuie să conducă la

ineficienta acesteia,

iar, depășirea unui termen rezonabil în aplicarea dispozițiilor legale

echivalează

cu nerespectarea legii de către pârâtă.

î

mpotriva acestei hotărâri,

în termen legal, a declarat recurs pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea

Despăgubirilor.

Într-un prim recurs, se

invocă nelegalitatea sentinței recurate, în conformitate cu prevederile art. 304

pct. 5 C. proc. civ., motivând că a fost pronunțată cu încălcarea formelor

legale de procedură precum și a dreptului la apărare .

În subsidiar, se arată că

acțiunea este lipsită de obiect cu motivarea că în dosarul reclamantei s-a

efectuat verificarea legalității respingerii cererii de restituire în natură și

în conformitate cu dispozițiile art. 2 din Decizia nr. 2/2006 a Comisiei

Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, în ședința din data de 12 mai 2008 Dosarul

reclamantei nr. 13598/ CC a fost selectat și s-a desemnat un evaluator căruia

să-i fie înaintat dosarul în vederea întocmirii raportului de evaluare.

Prin întâmpinare, intimata -

recurentă solicită respingerea recursului ca nelegal și o nouă tentativă de

tergiversare de soluționare a cererii sale pe deplin justificată, de obligare a

pârâtului - recurent la desemnarea după scurgerea a peste 7 ani de la notificarea

făcută în temeiul Legii nr. 10/2001 a unui evaluator autorizat în vederea

stabilirii și acordării despăgubirilor pentru terenul de 94,87 mp situat în

Iași.

Recursul este fondat și a

fost admis pentru următoarele considerente:

Într-adevăr, în cererea de

chemare în judecată contrar prevederilor art. 112 C. proc. civ., reclamanta nu

a indicat care este sediul pârâtei Comisia Centrală pentru Stabilirea

Despăgubirilor, iar referirea făcută prin întâmpinare la prevederile

Regulamentului, privind organizarea și funcționarea acestei instituții cu

adresa oficială a Guvernului și Cancelariei Primului Ministru nu acoperă

această cerință a legii, potrivit căreia, „cererea de chemare în judecată va

cuprinde: numele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoanele

juridice, denumirea și sediul lor…”.

În acest sens sunt și

dispozițiile art. 82 alin. (1) C. proc. civ., invocate de recurenta - pârâtă.

Pentru termenul din 20 mai

2008 s-a emis citația cu copia acțiunii în București, fiind întoarsă dovada cu

mențiunea destinatar mutat.

Prin Încheierea de ședință

din 20 mai 2008 constatându-se lipsa de procedură, în temeiul art. 107 C. proc.

civ., s-a acordat un nou termen la data de 17 iunie 2008, pentru ca re sa emis

citația, însă nu rezultă că s-a comunicat și un exemplar al cererii de chemare

în judecată, care de altfel se află la fila nr. 28 din dosarul de fond.

Recurenta a depus la dosar o

cerere pe care ar fi  formulat-o pentru termenul de judecată din 17 iunie 2008

prin care a solicitat comunicarea motivelor acțiunii arătând că citația a fost

primită la data de 6 iunie 2008, fără a se cunoaște care sunt motivele pe care

reclamanta și-a întemeiat cererea de chemare în judecată.

Analizând cu prioritate

acest motiv de recurs, Înalta Curte constată că este întemeiat .

Cauza a fost soluționată la

primul termen de judecată cu procedura completă, însă cu încălcarea dreptului

de apărare al părții, căruia nu i s-a comunicat cererea de chemare în judecată,

astfel cum prevede art. 86 și art. 114

1

C. proc. civ., motiv pentru

care făcând aplicarea dispozițiilor art. 304 pct. 5 și art. 312 alin. (3) C.

proc. civ., prin admiterea recursului va fi casată hotărârea recurată și

trimisă cauza spre rejudecare, ocazie cu care ar fi avute în vedere și motivele

ce vizează lipsa de obiect a cererii de chemare în judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta

Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor împotriva sentinței nr. 2832

din 17 iunie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios

administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și

trimite cauza spre rejudecare, la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 23 ianuarie 2009.