ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 03.04.2009

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4572/2009

HOTĂRÂRE
03.04.2009
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4572/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 310 din 24 martie 2008

Tribunalul Constanța a admis cererea formulată de reclamantele S.E. și R.V.

prin mandatar M.I. în contradictoriu cu Municipiul Constanța prin

Primar, a anulat parțial dispoziția nr. 2174 din 18 iulie 2006 emisă de

pârât, a dispus restituirea în natură a diferenței de teren de 227 mp situată

în Constanța, identificată prin raportul de expertiză topo efectuat în cauză, a

respins cererea formulată de M.I. și M.E. privind anularea dispoziției și

restituirea terenului ca nefondată și a luat act de renunțarea la judecata

capetelor de cerere privind plata folosului nerealizat de la data preluării

imobilului până la formularea cererii de restituire și la suportarea

cheltuielilor pentru aducerea imobilului la starea inițială.

În considerentele sentinței s-a reținut că

recurentele S.E. și R.V. au calitatea de persoane îndreptățite la restituirea

în natură a diferenței de teren de 227 mp, iar cererea formulată de M.I. și M.E.

privind anularea dispoziției nr. 2174 din 18 iulie 2006 este nefondată întrucât

aceștia au calitatea de promitenți cumpărători cu privire la imobilul în

litigiu.

Împotriva sentinței a declarat apel pârâtul

Municipiul Constanța prin Primar învederând lipsa calității procesuale active a

reclamantelor, care au vândut bunul litigios, calitatea procesuală activă fiind

preluată de dobânditorii bunului. Instanța a acordat plus petita în această

situație. S-a mai învederat că greșit a fost restituită în natură suprafața de

227 mp teren întrucât aceasta este afectată de construcția unui bloc de

locuințe, fiind ocupată de spațiu verde și aleea de acces.

Curtea de Apel Constanța, prin decizia civilă

nr. 186C din 15 septembrie 2008 a respins apelul reținând că reclamantele au

calitatea de a sta în proces. Acestea, potrivit contractului de vânzare

cumpărare autentificat sub nr. 2032 din 17 august 2006 au înstrăinat terenul de

227 mp numiților M.I. și M.E. cu condiția ca dreptul de proprietate să fie

transmis după admiterea contestației și restituirea integrală a suprafeței de

632,60 mp, în care sunt incluși și cei 227 mp, care a aparținut autorului lor.

Al doilea motiv de apel nu a fost reținut

întrucât nu s-a precizat referitor la ce anume s-a pronunțat instanța plus

petita.

Suprafața de teren de 227 mp, conform concluziilor

raportului de expertiză efectuat în cauză este liberă, nefiind afectată pentru

buna folosire a blocului de locuințe cum susține apelantul.

Împotriva deciziei instanței de apel a

declarat recurs pârâtul Municipiul Constanța prin Primar, în temeiul art. 304

pct. 9 C. proc. civ., pentru următoarele motive:

- prin

vânzarea dreptului litigios reclamantele au pierdut calitatea procesuală activă

-     acordând

reclamantelor suprafața rezultată din măsurătorile expertului, mai mare decât

cea rezultată din titlul de proprietate, instanța a acordat plus petita

-  suprafața de

227,34 mp nu se poate restitui în natură fiind afectată de construcția blocului

A5.

Recursul nu este

fondat.

Potrivit

dispozițiilor Legii 10/2001 persoanele îndreptățite la restituirea imobilelor

preluate abuziv, respectiv foștii proprietari sau moștenitorii acestora, pot

formula contestația prevăzută de art. 26. Ca atare numai aceste persoane au

calitate procesuală activă în justiție.

În speță,

reclamantele au dovedit cu înscrisurile depuse la dosar că sunt singurele

moștenitoare ale foștilor proprietari, E. și D.S., astfel încât nu se poate

reține că nu ar avea calitate procesuală activă.

Contractul de vânzare

cumpărare încheiat în anul 2006 între reclamante și numiții M.I. și M.E., depus

la filele nr. 151-153 ale dosarului de fond, nu este relevant în cauză. Prin

acest contract reclamantele au vândut un bun viitor, respectiv suprafața de 227

mp teren, care nu exista în patrimoniul lor la data perfectării, stipulând

expres ca dreptul de proprietate se va transmite la momentul când bunul se va

putea individualiza, după finalizarea prezentului și intrarea efectivă în

posesie. Este evident că vânzarea nu a afectat în nici un fel calitatea

procesuală activă a reclamantelor, respectiv aceea de persoane îndreptățite la

restituirea imobilului, iar în speță poziția procesuală a reclamantelor nu

poate fi preluată de către cumpărători pentru simplul motiv că aceștia, fiind terți

față de dispoziția contestată, nu au abilitatea legală de a formula

contestația.

Instanța nu s-a pronunțat plus petita, ci în limitele

investirii.

Prin

contestația formulată reclamantele au solicitat restituirea în natură și a

suprafeței de 227 mp teren, întrucât prin dispoziția nr. 2174/2006 pârâtul

Municipiul Constanța a restituit în natură doar terenul de 395 mp (filele 6-7

ale dosarului de fond) din întreaga suprafață de 632,60 mp deținută de autorii

reclamantelor în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.

531 din 1 martie 1942 (fila 100 a dosarului de fond).

Restituind și

suprafața de 227 mp nu se poate susține că instanța a acordat reclamantelor mai

mult teren decât au deținut autorii lor în

proprietate,

întrucât însumând suprafața de 395 mp acordată prin dispoziția contestată cu

cei 227 mp restituiți prin decizia atacată rezultă suprafața de 622 mp, iar,

așa cum am arătat anterior, autorii reclamantelor au fost proprietarii unei

suprafețe de 632,60 mp.

Nu poate fi primită

nici ultima critică inserată în motivarea recursului.

Raportul de expertiză

topo efectuat în cauză (filele 179-187 ale dosarului de fond) a concluzionat că

întreaga suprafață de 632,9 mp rezultată în urma măsurătorilor, potrivit

configurației actuale a zonei se poate restitui în natură deoarece nu afectează

blocurile de locuințe din vecinătate și nici accesul la acestea.

Față de aceste considerente recursul este nefondat și

se va respinge.

Respinge ca

nefondat recursul declarat de pârâtul Municipiul Constanța prin Primar

împotriva deciziei nr. 186 C din 15 septembrie 2008 pronunțată de Curtea de

Apel Constanța, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 3 aprilie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-11-17
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9362/2009
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Tribunalul Constanța, secția civilă, la 27 septembrie 2007, reclamantul O.S. a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâții Pri
ÎCCJ 2009-01-20
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 267/2009
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele : Prin sentința nr. 264 din 11 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Constanța, secția civilă, a fost admisă, în temeiul Legii nr. 10/2001, acțiunea formul
ÎCCJ 2009-10-22
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8516/2009
Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor cauzei constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța sub nr. 3093/118/2007, reclamantul L.M. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâț
ÎCCJ 2010-04-15
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2275/2010
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța, secția civilă, reclamantele L.V., M.A. și Z.D. au chemat în judecată pe pârâtul Municipiul Constanța, reprezentat de primar, soli
ÎCCJ 2010-02-11
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 829/2010
677 din 30 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, secția civilă și pe cale de consecință: a schimbat în parte sentința atacată, în sensul că: a admis acțiunea reclamanților în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului Constanța,
Sursă