ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1658/2008

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

dosarului, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

pe rolul Tribunalului Maramureș, sub nr. 184/100/2007, reclamanta S.I.F.B.C. SA

ARAD, în contradictoriu cu pârâta SC P. SA BORȘA, a solicitat anularea

Hotărârii A.G.A. din 14 octombrie 2006, precum și a tuturor actelor subsecvente

încheiate în baza hotărârii atacate și menționarea hotărârii în Registrul

Comerțului.

Prin sentința nr. 1801 din

13 iunie 2007, Tribunalul Maramureș, secția comercială, de contencios administrativ

și fiscal, a admis acțiunea reclamantei și a dispus anularea H.A.G.A. SC P. SA din

14 octombrie 2006 precum și a tuturor actelor subsecvente încheiate în baza

hotărârii atacate și menționarea în Registrul Comerțului a prezentei hotărâri

și publicarea în M. Of. partea a IV-a pe cheltuiala reclamantei, cu obligarea

pârâtei la cheltuieli de judecată în sumă de 12 lei.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a reținut că s-au încălcat prevederile art. 117 alin. (3) din

Legea nr. 31/1990 în sensul că anunțul privind convocarea acționarilor nu a

fost publicat în M. Of. partea a IV-a, iar convocatorul trimis reclamantei

menționează la pct. 2 despre alegerea unui consiliu de administrație și nu a

unui administrator unic, astfel că, s-a hotărât în probleme ce nu au fost

trecute pe ordinea de zi, în acest mod încălcându-se prevederile art. 117 alin.

(7) din aceeași lege, iar cu privire la propunerile de modificare a actelor

constitutive, era necesar ca textul să fie reprodus integral în convocator, iar

potrivit art. 113 lit. c) din Legea nr. 31/1990, modificată, pentru schimbarea

obiectului de activitate era necesară convocarea unei adunări extraordinare,

fapt ce nu s-a întâmplat.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel reclamanta S.I.F.B.C. SA ARAD, criticând soluția instanței de

fond sub aspectul modului de soluționare a petitului privind plata

cheltuielilor de judecată, solicitând schimbarea în parte a sentinței, în

sensul acordării și a sumei de 3.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată,

reprezentând onorariu de avocat, urmând ca pârâta să fie obligată să-l suporte.

Curtea de Apel Cluj, secția comercială,

de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 226 pronunțată la data

de 17 octombrie 2007, a admis apelul reclamantei, a schimbat în parte sentința

apelată, în sensul obligării pârâtei la 3.000 lei cheltuieli de judecată,

menținând restul dispozițiilor sentinței, reținând că, reclamanta a făcut

dovada cu înscrisuri a cheltuielilor de judecată efectuate la instanța de fond.

Împotriva acestei decizii,

în termen legal, pârâta SC P. SA BORȘA a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile

art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului,

modificarea deciziei recurate în sensul respingerii apelului reclamantei și

menținerea dispozițiilor instanței de fond privind cheltuielile de judecată, cu

cheltuieli de judecată în recurs.

În motivarea recursului

recurenta a susținut, în esență că, instanța de apel a interpretat greșit

actele deduse judecății, cu privire la justificarea cheltuielilor de judecată

de către reclamantă și nu a reținut faptul că, reprezentarea reclamantei în

fața primei instanțe, de către cele două avocate, a fost nelegală, câtă vreme

contractul de asistență juridică a fost semnat în numele reclamantei de d-na M.C.,

în calitate de director al Sucursalei Cluj și nu de reprezentantul legal al

societății.

O altă critică, în opinia

recurentei, vizează faptul că hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a

legii, raportat la situația de fapt și la mijloacele de probă existente la

dosarul cauzei, în sensul că, aceste cheltuieli de judecată pot fi acceptate de

instanță, numai potrivit „muncii îndeplinite de avocat”, conform art. 274 alin.

(3) C. proc. civ., ori, în cauză, apreciază recurenta, avocatul reclamantei nu

a dovedit că a prestat o muncă în dosarul de fond în cuantum de 3.000 lei.

Mai susține recurenta că în

mod greșit instanța de apel a soluționat excepția lipsei calității de

reprezentat legal a reclamantei, invocată la instanța de fond și reiterată prin

întâmpinarea depusă în apel.

Înalta Curte, examinând decizia

atacată, în contextul criticilor invocate, constată că recursul este nefondat,

pentru considerentele ce urmează:

Potrivit art. 274 alin. (1) C.

proc. civ., „partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să

plătească cheltuielile de judecată”.

În speță, instanța de apel a

reținut că, reclamanta a fost legal reprezentată la instanța de fond, în acest

sens a fost depusă împuternicirea avocațială a avocatului D.P.G., copia

contractului de asistență juridică nr. 6/2007 încheiat cu același avocat, și

ordinul de plată nr. 484 din 6 aprilie 2007 privind achitarea onorariului

negociat, în sumă de 3.000 lei apreciind în acest mod, că actele depuse

justifică cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de

judecată.

Critica recurentei privind

excepția lipsei calității de reprezentat legal a reclamantei, reiterată prin

întâmpinarea depusă în apel, nu poate fi primită, atâta vreme cât pârâta nu a

declarat apel, astfel că, nu poate fi supusă analizei în acest cadru procesual

modul de soluționare a excepțiilor care au făcut obiectul dezbaterilor în primă

instanță.

Mai mult, reclamanta a făcut

dovada calității de reprezentat legal a d-nei M.C., care în calitate de

director al Sucursalei Cluj are competența, potrivit reglementărilor interne,

de a semna pentru și în numele S.I.F.B.C. actele necesare pentru reprezentarea

juridică a S.I.F.B.C. SA, în instanță, în acest sens fiind depus un extras

certificat la.

Așa fiind, Înalta Curte, în

temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMLE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de pârâta SC P. SA BORȘA împotriva deciziei nr. 226 din 17 octombrie 2007

pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ

și fiscal, ca nefondat.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 15 mai 2008.