ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 479/2009

Asupra recursului de față;

Examinând actele și

lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 224

din 21 decembrie 2007, Tribunalul Olt a dispus condamnarea inculpatului T.F., la

pedeapsa de 12 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor prevăzută

de art. 174 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

S-a dispus interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani.

În temeiul art. 86

4

C. pen., raportat la art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea sub supraveghere

a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 2071

din 15 decembrie 2004 a Judecătoriei Slatina, care se va executa alături de

pedeapsa din prezenta cauză, dispunând să execute în total 15 ani închisoare și

5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În temeiul art. 350 C. proc.

pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului, deducându-se durata

arestului preventiv executat începând cu 26 iunie 2007 la zi.

Pentru a hotărî astfel,

prima instanță a reținut în raport de probele administrate ca situație de fapt

următoarele:

Victima C.I. fiind cunoscut

de consăteni ca stăpânit de viciul beției. Pensia și veniturile obținute din muncile

ocazionale în comună le cheltuia cu diferite persoane în anturajul cărora

obișnuia să consume alcool, printre aceștia fiind și martorul V.T.

În seara zilei de 19 iunie

2007, victima a făcut o vizită martorului, în domiciliul căruia a consumat

alcool, respectiv circa 700 ml rom, așa încât datorită stării de ebrietate a

rămas în locuința martorului peste noapte.

În dimineața zilei de 20 iunie

2007, inculpatul s-a deplasat la domiciliul martorului V.T., cu care se afla în

relații de prietenie, propunându-i ca împreună să meargă la V.I. la săpatul

viei.

Martorul l-a refuzat, fiind

obosit întrucât noaptea consumase alcool. În aceste împrejurări, a renunțat și

inculpatul să se mai ducă la domiciliul lui V.I. pentru a-l ajuta la lucrări

agricole, rămânând în domiciliul martorului, căruia i-a cerut băutură.

Deși V.T. a comunicat

inculpatului că nu are alcool acesta nu l-a crezut, și a pătruns într-o cameră

a imobilului unde a constatat prezența victimei ce dormea pe un pat și avea

lângă el o sticlă cu circa 300 ml rom.

Inculpatul a încercat să-i

ia sticla din mână, victima s-a opus refuzându-l.

În această împrejurare,

inculpatul a reproșat victimei că în anul 2006 l-a denunțat la poliție, ca

fiind autorul furtului unor bunuri din domiciliu, situație neadevărată, care

însă l-ar fi expus pericolului de a fi condamnat fiind cunoscut statutul său de

recidivist.

Mai mult decât atât,

inculpatul a aplicat victimei lovituri repetate cu pumnul și cotul stâng până

când a intervenit martorul V.T. ajuns în cameră alertat de țipetele victimei.

Victima a încercat să fugă

din cameră, însă la ușă a fost prinsă de inculpat, doborâtă la pământ.

Inculpatul și martorul au

pus victima în pat, după care au părăsit locuința, deplasându-se în sat la un

bar unde au consumat alcool devenind în stare avansată de ebrietate.

În dimineața zilei de 22

iunie 2007, când s-a trezit, martorul a constatat că victima aflată în casa sa

decedase, așa încât a anunțat poliția.

Raportul de constatare

medico-legală nr. 190/A/2007 al S.M.L. al Județului Olt avizat sub nr. 116/A.9/31

iulie 2007 de C.A.C. din cadrul I.M.L. Craiova, privind autopsierea cadavrului

victimei concluzionează că moartea acestuia a fost violentă. Ea s-a datorat șocului

mixt traumatic și hemoragic consecința unui politraumatism cu fracturi costale

multiple, infiltrat sanguin al țesuturilor moi de la nivelul peretelui

hemitoracelui stâng anterior și toracelui lateral stâng, infiltrat sanguin etic

cranian și al mușchiului temporar stâng, echimoze și excoriații.

Leziunile traumatice

constatate la autopsie au putut fi produse prin lovire cu și de corpuri contondente,

între leziunile constatate la nivelul peretelui hemitoracelui stâng și deces

existând legătură de cauzalitate.

Comisia de avizare și

control, a opinat că diagnosticul de șoc hemoragic nu este susținut, cauza

morții fiind șocul traumatic, și s-a produs într-un termen de peste 2 ore.

Fapta descrisă a fost

recunoscută de inculpat, instanța verificând mecanismul producerii leziunilor

constatate pe corpul victimei.

Astfel, inculpatul a fost

supus unei examinări medico-legale constatându-se că excoriațiile prezentate pe

cotul și antebrațul stâng au corespondent la nivelul celor existente pe corpul

victimei.

Reținând vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii de omor prevăzută de art. 174 C. pen.,

instanța l-a condamnat la o pedeapsă peste limita minimă prevăzută de text,

aplicându-se dispozițiile art. 83 și 86

4

C. pen., privind pedeapsa

de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2071 din 15 decembrie 2004

a Judecătoriei Slatina, pedeapsă ce constituie primul termen al recidivei

postcondamnatorii prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen.

Împotriva sentinței,

Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt și inculpatul au declarat apel, invocând

critici de nelegalitate și netemeinicie.

Astfel, parchetul a

solicitat ca în cauză să se rețină circumstanța agravantă prevăzută de art. 75 lit.

d) cu motivarea că infracțiunea a fost comisă de inculpat pentru a se răzbuna

pe victimă care-l reclamase la poliție ca autor al unor infracțiuni,

circumstanță în care pedeapsa este apreciată prea mică, impunându-se majorarea.

În propriul apel, inculpatul

a solicitat reducerea pedepsei.

Curtea de Apel Craiova, prin

decizia penală nr. 147 din 7 noiembrie 2008, a respins apelurile parchetului și

inculpatului, ca nefondate, reținând că în raport de situația de fapt s-a făcut

o corectă încadrare juridică a infracțiunii, pedeapsa fiind individualizată

prin evaluarea tuturor criteriilor legale.

Împotriva deciziei,

parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a declarat recurs invocând

următoarele critici de nelegalitate.

- omisiunea instanței de

apel de a se pronunța asupra cererii de schimbare a încadrării juridice a

faptei, din infracțiunea prevăzută de art. 174 C. pen., în infracțiunea prevăzută

de art. 183 C. pen., cerere esențială pentru parte;

- nereținerea circumstanței

agravante prevăzută de art. 76 lit. d) C. pen., care se impunea în raport de

relațiile conflictuale existente între inculpat și victimă;

- pedeapsa netemeinică, în

raport cu statutul de recidivist al inculpatului.

Drept cazuri de casare se

invocă dispozițiile art. 385

9

pct. 10, 14 și 17 C. proc. pen.

În ședința publică de la

acest termen, reprezentantul Ministerului Public declară că nu se mai susține decât

cazul de casare prevăzut de pct. 14.

Examinând calea de atac,

prin prisma unicului motiv de casare susținut, Înalta Curte constată că nu este

fondat.

Faptei săvârșite de inculpat

i s-a dat o corectă încadrare juridică, apreciindu-se întrunite sub aspectul

laturii subiective și obiective elementele constitutive ale infracțiunii de

omor în forma prevăzută de art. 174 C. pen.

Cum infracțiunea s-a comis

în termenul de încercare pe durata căruia fusese suspendată sub supraveghere

pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2071 din 15

decembrie 2004 a Judecătoriei Slatina, corect s-au reținut incidente în cauză

dispozițiile art. 86

4

alin. (1) C. pen., art. 83 alin. (1) C. pen.,

cum și art. 37 lit. a) C. pen.

Cât privește cuantumul

pedepsei principale acesta a fost dimensionat în limitele prevăzute de textul

incriminator, dându-se eficiență tuturor criteriilor legale prevăzute de art. 72

C. pen., fiind de natură să asigure scopul coercitiv dar și preventiv, enunțat

de art. 52 C. pen.

Pentru considerentele

arătate, în temeiul art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., recursul parchetului va fi respins ca nefondat.

În temeiul art. 385

17

alin. (4) raportat la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., se va deduce din

pedeapsă, durata arestului preventiv executat la zi.

În temeiul art. 192 alin. (3)

C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul

inculpat va fi plătit din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva

deciziei penale nr. 147 din 7 noiembrie 2008 a Curții de Apel Craiova, secția

penală și pentru cauze cu minori, privind pe intimatul inculpat T.F.

Deduce din cuantumul

pedepsei aplicată intimatului inculpat, durata arestării preventive de la 26

iunie 2007 la 12 februarie 2009.

Onorariul apărătorului

desemnat din oficiu pentru apărarea intimatului inculpat, în sumă de 200 lei,

se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 12 februarie 2009.