ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2053/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2053/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată, reclamanta D.M. a solicitat
obligarea pârâtelor Arhivele Naționale și Direcția Municipiului București a
Arhivelor Naționale să-i elibereze toate actele solicitate, referitoare la
averea care i s-ar fi cuvenit soțului său și a căror eliberare se refuză în mod
nejustificat.
Sesizat, inițial, Tribunalul
București, secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios
administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 718 din 9 februarie 2006, a
respins acțiunea ca neîntemeiată, iar recursul formulat împotriva acestei
sentințe a fost admis de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal, prin Decizia civilă nr. 1059 din 11 septembrie 2006.
Cauza a fost reținută spre soluționare în temeiul art. 312 alin. (7) C. proc.
civ.
Prin sentința civilă nr. 913
din 28 martie 2007, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal, a respins acțiunea reclamantei, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța o asemenea
soluție, instanța de fond a reținut că reclamantei i s-a răspuns la toate
cererile formulate, comunicându-i-se datele care au rezultat din verificările
documentelor deținute de pârâte.
Totodată, s-a mai reținut că
nemulțumirea reclamantei față de conținutul răspunsurilor primite nu poate
justifica considerarea actelor administrative emise ca fiind nelegale sau ca un
refuz nejustificat de soluționare a cererii.
Împotriva sentinței
pronunțate de Curtea de Apel București a declarat recurs reclamanta D.M. care,
fără a-și încadra criticile în prevederile art. 304 - art. 3041 C. proc. civ.,
a susținut că:
-instanța nu a vrut să țină
cont de solicitările sale din acțiunea principală și cea completatoare;
-instanța i-a refuzat proba
cu acte și interogatorii;
-instanța a fost
părtinitoare cu autoritatea pârâtă.
Autoritatea publică pârâtă a
formulat întâmpinare, prin care a susținut, în esență, că soluția instanței de
fond este legală și temeinică, solicitând respingerea recursului.
Recursul este neîntemeiat.
Instanța de fond a reținut
în mod corect că, prin acțiunea introductivă și precizată, recurenta-reclamantă
a cerut obligarea autorității publice pârâte și a direcției municipale
subordonate, să-i elibereze toate actele privind averea ce i s-ar fi cuvenit soțului
său, susținând că pârâta refuză în mod nejustificat să-i comunice actele
solicitate.
Din actele și lucrările
dosarului instanței de fond rezultă că autoritatea publică a răspuns tuturor
cererilor adresate de recurenta-reclamantă, iar necomunicarea actelor
solicitate nu se datorează refuzului nejustificat, ci nedeținerii acestora de
către Direcția municipiului București a Arhivelor Naționale.
În ceea ce privește cea de-a
doua critică formulată, potrivit căreia instanța de fond ar fi „refuzat proba
cu acte și interogatorii”, rezultă că este neîntemeiată, la dosar neexistând
nicio cerere prin care să fi fost solicitate astfel de probe, situație în care
nu se confirmă nici afirmația că instanța de fond ar fi avut o atitudine
părtinitoare față de autoritatea publică.
Astfel fiind și având în
vedere că, în cauză, nu au fost constatate nici alte motive de ordine publică
pentru a fi reținute din oficiu, urmează ca recursul să fie respins ca
neîntemeiat, soluția instanței de fond fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de D.M. împotriva sentinței civile nr. 913 din 28 martie 2007 a Curții de Apel
București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 22 mai 2008.