ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2053/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată, reclamanta D.M. a solicitat obligarea pârâtelor Arhivele Naționale și Direcția Municipiului București a Arhivelor Naționale să-i elibereze toate actele solicitate, referitoare la averea care i s-ar fi cuvenit soțului său și a căror eliberare se refuză în mod nejustificat. Sesizat, inițial, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 718 din 9 februarie 2006, a respins acțiunea ca neîntemeiată, iar recursul formulat împotriva acestei sentințe a fost admis de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Decizia civilă nr. 1059 din 11 septembrie 2006. Cauza a fost reținută spre soluționare în temeiul art. 312 alin. (7) C. proc.

civ. Prin sentința civilă nr. 913 din 28 martie 2007, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea reclamantei, ca neîntemeiată. Pentru a pronunța o asemenea soluție, instanța de fond a reținut că reclamantei i s-a răspuns la toate cererile formulate, comunicându-i-se datele care au rezultat din verificările documentelor deținute de pârâte. Totodată, s-a mai reținut că nemulțumirea reclamantei față de conținutul răspunsurilor primite nu poate justifica considerarea actelor administrative emise ca fiind nelegale sau ca un refuz nejustificat de soluționare a cererii. Împotriva sentinței pronunțate de Curtea de Apel București a declarat recurs reclamanta D.M.

care, fără a-și încadra criticile în prevederile art. 304 - art. 3041 C. proc. civ., a susținut că: -instanța nu a vrut să țină cont de solicitările sale din acțiunea principală și cea completatoare; -instanța i-a refuzat proba cu acte și interogatorii; -instanța a fost părtinitoare cu autoritatea pârâtă. Autoritatea publică pârâtă a formulat întâmpinare, prin care a susținut, în esență, că soluția instanței de fond este legală și temeinică, solicitând respingerea recursului. Recursul este neîntemeiat. Instanța de fond a reținut în mod corect că, prin acțiunea introductivă și precizată, recurenta-reclamantă a cerut obligarea autorității publice pârâte și a direcției municipale subordonate, să-i elibereze toate actele privind averea ce i s-ar fi cuvenit soțului său, susținând că pârâta refuză în mod nejustificat să-i comunice actele solicitate.

Din actele și lucrările dosarului instanței de fond rezultă că autoritatea publică a răspuns tuturor cererilor adresate de recurenta-reclamantă, iar necomunicarea actelor solicitate nu se datorează refuzului nejustificat, ci nedeținerii acestora de către Direcția municipiului București a Arhivelor Naționale. În ceea ce privește cea de-a doua critică formulată, potrivit căreia instanța de fond ar fi „refuzat proba cu acte și interogatorii”, rezultă că este neîntemeiată, la dosar neexistând nicio cerere prin care să fi fost solicitate astfel de probe, situație în care nu se confirmă nici afirmația că instanța de fond ar fi avut o atitudine părtinitoare față de autoritatea publică. Astfel fiind și având în vedere că, în cauză, nu au fost constatate nici alte motive de ordine publică pentru a fi reținute din oficiu, urmează ca recursul să fie respins ca neîntemeiat, soluția instanței de fond fiind legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de D.M. împotriva sentinței civile nr. 913 din 28 martie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 mai 2008.