ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 169/2009
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 169/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 143 din 14 noiembrie 2007,
pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. 104/95/2005 s-a admis cererea
formulată de reclamanta SC P. SA Târgu Jiu în contradictoriu cu pârâții SC A.G.
SA, C.N. și SC N.C. SRL Petroșani; s-a constatat că reclamanta SC P. SA Târgu Jiu
este proprietara unei diferențe de suprafață desfășurată de 23 m.p. la imobilul
din punctul „Arta decorativă” situat în Târgu Jiu, suprafață rezultată dintre
suprafața desfășurată existentă și suprafața de 65,45 m.p., menționată în
sentința civilă nr. 8759 din 22 septembrie 1997 pronunțată de Judecătoria Târgu
Jiu în Dosarul nr. 13476/1997 și au fost obligate pârâtele C.N. și SC N.C. SRL
Petroșani la plata către reclamantă a sumei de 1.800 lei cheltuieli de
judecată.
Pentru a hotărî astfel instanța
a reținut că acțiunea în constatare a reclamantei privind existența dreptului
său de proprietate pentru această suprafață este întemeiată fiind îndeplinite
condițiile art. 111 C. proc. civ., dreptul său de proprietate nefiind
recunoscut de către pârâtele C.N. și SC N.C. SRL Petroșani.
Împotriva acestei sentințe a
declarat apel SC N.C. SRL Petroșani și prin Decizia nr. 115 din 22 aprilie 2008
Curtea de Apel Craiova, secția comercială a respins apelul ca nefondat.
Pentru a hotărî astfel
instanța de apel a reținut că din contractul de vânzare – cumpărare rezultă că
intimata reclamantă a vândut, parte din construcție respectiv 65,45 m.p. din
totalul de 88,45 m.p., cât este suprafața construită a întregului imobil, însă
în contract apare ca fiind vândut întregul imobil și de aici promovarea
acțiunii față de reclamant.
Cum din contractele de
vânzare – cumpărare rezultă că s-a vândut întreaga suprafață a imobilului,
reclamantul nu avea la îndemână o altă acțiune decât constatarea dreptului său
de proprietate pentru diferența de suprafață care nu a făcut obiectul vânzării
și pentru care a încasat prețul, căci la baza contractului a stat un raport de
expertiză prin care s-a evaluat spațiul vândut și s-a stabilit prețul pentru
suprafața de 65,45 m.p.
Susținerea apelantei că
spațiul s-a mărit ca urmare a transformărilor efectuate în interior este
contrazisă de concluziile experților mai sus menționați.
Împotriva acestei decizii a
declarat recurs pârâta SC N.C. SRL Petroșani invocând dispozițiile art. 304 pct.
7 și pct. 9 C. proc. civ. în temeiul cărora a solicitat respingerea acțiunii în
constatare ca inadmisibilă.
În dezvoltarea motivelor de
recurs s-a susținut că în mod greșit s-a considerat că acțiunea în constatare
ar fi admisibilă; că din actele de la dosar rezultă că obiectul contractului de
vânzare – cumpărare îl reprezintă întregul imobil și că de la data întocmirii
procesului verbal de predare – primire C.N. a intrat în posesia exclusivă a
întregului spațiu comercial; că la data de 28 mai 2003 recurenta a cumpărat de
la C.N. acest imobil și de la această dată recurenta se află în posesia
exclusivă a imobilului, fiind evident că intimata avea la dispoziție o acțiune
în realizare și anume acțiunea în revendicare; că instanța a aplicat greșit
dispozițiile art. 111 C. proc. civ.; că atât din raportul de expertiză și din
suplimentul acestuia întocmite de expertul N.P., cât și din raportul de
expertiză întocmite de către experții M.M., G.L. și T.I. rezultă că diferențele
de suprafață utilă provin din modificările interioare efectuate de către
recurentă; că motivarea instanței de apel este contradictorie, considerând pe
de o parte că s-ar fi vândut întreg imobilul, iar pe de altă parte că ar fi
rămas o suprafață din imobil nevândută.
Intimata SC P. SA Târgu Jiu
a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca
nefondat.
Recursul este fondat.
Potrivit dispozițiilor art. 304
pct. 9 C. proc. civ., modificarea unei hotărâri se poate cere când este lipsită
de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
În cauză sunt aplicabile
aceste dispoziții legale care atrag admiterea recursului declarat de pârâtă,
modificarea deciziei, admiterii apelului declarat de pârâtă și schimbarea în
tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamantă ca
inadmisibilă, întrucât instanțele au aplicat greșit dispozițiile art. 111 C.
proc. civ.
Art. 111 C. proc. civ.
prevede că partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea
existenței sau inexistenței unui drept.
Prin dispoziția finală a art.
111 C. proc. civ. s-a consacrat caracterul subsidiar al acțiunii în constatare,
care poate fi folosită numai în cazul în care nu se poate exercita o acțiune în
realizarea dreptului.
Textul care reglementează
acțiunea în constatare derogă de la dreptul comun în materie, deci de la art. 109
C. proc. civ. care consacră acțiunea în realizare, stabilind caracterul
subsidiar al acțiunii în constatare în raport cu cea în realizare.
Astfel, cât timp reclamantul
are la dispoziție un alt mijloc procedural pentru realizarea dreptului, el nu
poate utiliza acțiunea în constatare.
Instituind această regulă,
legiuitorul a urmărit ca în măsura în care este posibil, atunci când s-a
încălcat un drept, să restabilească ordinea de drept știrbită, finalitate ce
poate fi atinsă prin acțiunea în realizare.
În situația în care
reclamantul nu are posibilitatea ca pentru ocrotirea dreptului său, să promoveze
o cerere în realizare sunt incidente dispozițiile art. 111 C. proc. civ. în
măsura în care se justifică interesul în formularea acțiunii.
Reclamanta SC P. SA și-a
întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 111 C. proc. civ. solicitând să se
constate că imobilul din punctul „Arta Decorativă” situat în Târgu Jiu, în
suprafață de 16,50 m.p. și suprafața construită de 18,15 m.p. precum și terenul
aferent în cotă indiviză de 16 m.p. este proprietatea sa.
Astfel în raport de obiectul
acțiunii, de împrejurarea că reclamanta nu are posesia imobilului și de
dispozițiile art. 111 C. proc. civ., acțiunea reclamantei este inadmisibilă
întrucât aceasta avea la îndemână acțiunea în realizarea dreptului, respectiv
acțiunea în revendicare cu privire la imobilul în litigiu - aceasta constituind
acțiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar - prin
care putea obține obligarea pârâtului la respectarea dreptului său de
proprietate.
Întrucât reclamanta poate
cere realizarea dreptului pe calea unei acțiuni de drept comun, acțiunea în
constatare este inadmisibilă.
Pentru aceste considerente
în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recursul va fi admis,
va fi modificată decizia, în sensul admiterii apelului declarat de pârâtă
împotriva sentinței civile nr. 143 din 14 noiembrie 2007 a Tribunalului Gorj pe
care o va schimba în tot și va respinge acțiunea reclamantei SC P. SA Târgu Jiu
ca inadmisibilă.
Făcând aplicarea
dispozițiilor art. 274 C. proc. civ. se va obliga intimata – reclamantă la 3.570
lei cheltuieli de judecată către recurentă.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul
declarat de pârâta SC N.C. SRL
Petroșani.
Modifică Decizia nr. 115 din
22 aprilie 2008 a Curții de Apel Craiova în sensul că admite apelul declarat de
pârâtă împotriva sentinței civile nr. 143 din 14 noiembrie 2007 a Tribunalului
Gorj pe care o schimbă, în tot și respinge acțiunea reclamantei SC P. SA Târgu Jiu
ca inadmisibilă.
Obligă pe intimata –
reclamantă
SC P.
SA la 3.570 lei cheltuieli de judecată către recurenta SC N.C. SRL Petroșani.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 27 ianuarie 2009.