ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2515/2009

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin încheierea din 15 iunie 2009 a

Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie,

s-a menținut starea de arest a inculpatului R.A., constatându-se că subzistă

temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, temeiuri ce

impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.

Împotriva acestei hotărâri în termen

legal a declarat recurs inculpatul R.A., solicitând revocarea măsurii arestării

preventive și punerea sa în libertate întrucât nu a comis faptele pentru care a

fost condamnat.

Recursul este nefondat.

Inculpatul R.A. a fost arestat preventiv

la data de 4 iulie 2008, măsură dispusă prin încheierea nr. 29/2008 a

Tribunalului Călărași.

Prin sentința penală nr. 47 din 19 martie

2009 a Tribunalului Călărași, a fost condamnat inculpatul R.A. la:

- 2 ani și 6 luni închisoare și 2 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea 143/2000 cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și art. 76 lit. c) C. pen.;

- 5 luni închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și art. 76 lit. c) C. pen.;

- 7 ani închisoare și 2 ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea

art. 74 lit. a) și art. 76 lit. a) C. pen.;

- 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C.

pen. cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 76 lit. c) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b)

și art. 35 C. pen. s-au contopit pedepsele și s-a dispus ca inculpatul să

execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare și 2 ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În fapt s-a reținut că inculpatul R.A.,

coinculpatul I.F. și numitul „M.” s-au constituit într-un grup în vederea

săvârșirii de infracțiuni, care nu constituie grup infracțional organizat, iar

în perioada aprilie-iulie 2008 a deținut fără drept pentru consum și vânzare

cantitățile de 70 gr cannabis și 190,56 grame hașiș.

Același inculpat în luna iulie 2008

împreună cu inculpatul I.F. și numitul „M.” au introdus, fără drept, în țară,

cantitatea de 190,56 grame hașiș.

În speță, temeiurile care au stat la baza

luării măsurii arestării preventive a inculpatului se mențin și în prezent și

impun privarea de libertate a acestuia, hotărârea atacată fiind temeinică și

legală, fiind aplicabile dispozițiile art. 300

2

rap. la art. 160

b

alin. (3) C. proc. pen.

Astfel, infracțiunile reținute în sarcina

inculpatului sunt pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani, exceptând

infracțiunea prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, iar lăsarea

în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică,

aspect ce rezultă din natura și gravitatea faptelor comise, împrejurările

săvârșirii acestora, posibilitatea reluării activității infracționale.

De asemenea, în cauză a fost deja

pronunțată o hotărâre de condamnare pentru infracțiunile pentru care a fost

trimis în judecată, inculpatul fiind legal deținut în baza acesteia, chiar dacă

împotriva hotărârii a fost exercitată calea de atac.

Față de considerentele expuse, în baza

art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca

nefondat recursul declarat de inculpat.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2)

C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpatul R.A. împotriva încheierii din 15

iunie 2009 a Curții de Apel București, secția II penală și pentru cauze cu minori

și de familie, pronunțată în dosarul nr. 1978/116/2008.

Obligă recurentul inculpat să plătească

statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei,

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 30

iunie 2009.