ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3214/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3214/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel București la data de 5 septembrie 2008, reclamanta T.I. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, obligarea pârâtului la plata drepturilor bănești reprezentând suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare în procent de 25% pentru perioada 1 ianuarie 2004-11 iunie 2008 și sporul pentru condiții vătămătoare din luna mai 2006 până la data de 11 iunie 2008, actualizate cu indicele de inflație. În motivarea cererii, reclamanta a arătat în esență că, aplicarea prevederilor art. 31 din Legea nr. 188/1999, care reglementează suplimentul postului a fost suspendată abuziv prin O.U.G.
nr. 92/2004 și O.U.G. nr. 2/2006. Reclamanta a mai arătat că, pârâtul i-a refuzat acordarea sporului pentru condiții vătămătoare, deși acest spor este reglementat de art. 16 din O.G. nr. 2/2006 și art. 16 din O.G. nr. 6/2007. În cauză au formulat cereri de intervenție principală numiții: M.S., P.D.O., B.G., C.S.S., P.M., C.M., S.D., C.C., B.D., F.A., M.I.L., D.M., G.G.G. și A.R.M., care solicită plata de către pârât a acelorași sporuri solicitate în cererea principală. Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 3310 din 2 decembrie 2008 a respins acțiunea formulată de reclamanta T.I. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și cererile de intervenție formulate de intervenienții: M.S., P.D.O., B.G., C.S.S., P.M., C.M., S.D., C.C., B.D., F.A., M.I.L., D.M., G.G.G.
și A.R.M., ca nefondate. În motivarea soluției s-a reținut că, deși dreptul la suplimentul postului și suplimentul gradului a fost recunoscut de lege, întrucât nu a fost stabilit cuantumul acestor sporuri, obligația nu este determinată. Aceeași situație este și în cazul sporului pentru condiții vătămătoare, întrucât art. 16 din O.G. nr. 2/2006 și O.G. nr. 6/2007, prevăd posibilitatea acordării acestui spor, dar nu este prevăzut algoritmul de calcul al acestuia și nici criteriile în raport cu care acest spor poate să fie acordat fiecărei categorii de personal. Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs în termen, reclamanta T.I. și intervenienții T.I., M.S., P.D.O., B.G., C.S.S., P.M., C.M., S.D., C.C., B.D., F.A., M.I.L., D.M., G.G.G.
și A.R.M., motivat în drept conform prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând în esență că, hotărârea atacată a fost dată cu aplicarea greșită a legii, întrucât reclamanta și intervenienții sunt îndreptățiți să primească suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare, potrivit art. 29 din Legea nr. 188/1999 republicată, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2004, acest drept fiind un drept de creanță și respectiv un bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional 1 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale. În aceeași măsură, susțin recurenții, instanța a aplicat greșit legea și în ceea ce privește neacordarea sporului pentru condiții vătămătoare, reglementat de art. 16 din O.G.
nr. 6/2007, care prevede că, prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite se prevăd categoriile de funcționari publici, cuantumul sporului și condițiile de acordare a acestui spor, în baza buletinelor de determinare emise de autoritățile abilitate, reclamanții depunând în dosarul de fond, Buletinul de măsurători nr. 117 din 3 aprilie 2006 emis de Ministerul Apărării Naționale - U.M. 02512 București. Examinând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele invocate în recurs și față de prevederile art. 304 și art. 304 1 C. proc. civ., Curtea va constata că, recursul este nefondat, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 31 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, cu modificările și completările ulterioare, republicată în M.Of.
nr. 365 din 29 mai 2007, pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare. Același articol prevede în alin. (3) că salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici. Prin O.G. nr. 6/2007, privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare s-a prevăzut în art. 3 că gestiunea sistemului de salarizare a funcționarilor publici se asigură de fiecare ordonator principal de credite, cu încadrarea în resursele financiare și în numărul maxim de posturi aprobate potrivit legii.
În raport de aceste dispoziții legale și în lipsa unui act normativ privind salarizarea unitară a funcționarilor publici, instanța de fond a reținut în mod justificat că nu există bază legală pentru cuantificarea și acordarea suplimentului postului și suplimentului corespunzător treptei de salarizare. Pentru a fi posibilă calcularea acestor două componente ale salariului funcționarilor publici este necesară, așa cum a și reținut instanța de fond, fie adoptarea unui act normativ cu forță juridică de lege, fie promovarea unei hotărâri de guvern date în executarea prevederilor art. 31 din Legea nr. 188/1999 republicată.
În condițiile în care nu este încă reglementată modalitatea de calcul a celor două suplimente la salariul de bază, suntem în prezența unui drept virtual, ceea ce presupune că acordarea acestor drepturi bănești ar însemna obligarea autorității ori a instituției publice angajatoare – în speță Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale – la plata unor sume imposibil de calculat și în consecință, pronunțarea unei hotărâri care nu poate fi executată. Curtea constată că este nefondat și cel de al II-lea motiv de recurs privind sporul pentru condiții vătămătoare, întrucât art. 16 din O.G. nr. 2/2006 și respectiv art. 16 din O.G. nr. 6/2007 nu prevăd algoritmul de calcul al acestui spor și nici criteriile în raport cu care acest spor poate fi acordat fiecărei categorii de personal, așa cum corect a reținut instanța de fond.
În consecință, Curtea va respinge recursul ca nefondat, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de T.I., M.S., P.D.O., B.G., C.S.S., P.M., C.M., G.G.G., A.R.M., S.D., C.C., B.D., F.A., M.I.L. și D.M. împotriva sentinței civile nr. 3310 din 2 decembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 iunie 2009.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.