ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1461/2009

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

La data de 16 februarie 2007, reclamanta SC C.A.I.

SRL Tecuci a chemat în judecată pe pârâta A.P.O.B.C. Tecuci pentru ca prin

hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de

151.272 ron reprezentând 13.776,95 ron facturi neachitate și 18.267,76 ron dobânzi

din contractul din 27 aprilie 2004; 88.232,83 ron facturi neachitate și 35.876 ron

penalități de întârziere din contractul din 28 septembrie 2005, cu cheltuieli

de judecată.

Pârâta a formulat o cerere

reconvențională prin care a solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de

108.033,17 ron penalități de întârziere în executarea contractului din 28

septembrie 2005 și 315.223,04 lei daune interese pentru prejudiciul suferit,

reprezentând contravaloarea chiriei tonetelor pe o perioadă de 5 ani și 16

zile.

Prin sentința civilă nr. 1813

din 28 august 2007, Tribunalul Galați a admis acțiunea reclamantei precizată și

a obligat pe pârâtă la plata sumei de 176.270,48 ron reprezentând 13.776,95 ron

contravaloare lucrări efectuate în baza contractului din 27 aprilie 2004, cu

18.267,70 ron dobânda legală și suma de 88.232,83 ron reprezentând

contravaloare lucrări efectuate în baza contractului din 28 septembrie 2005 cu

55.993 ron penalități de întârziere în plată. Totodată a fost admisă în parte

și acțiunea reconvențională a pârâtei și s-a dispus obligarea reclamantei la

plata sumei de 17.133 ron penalități de întârziere în execuție. Cheltuielile de

judecată în sumă de 8.516,64 ron au fost reținute în sarcina pârâtei.

Curtea de Apel Galați, prin

decizia comercială nr. 59 din 20 iunie 2008, a respins apelul pârâtei, ca

nefondat.

Împotriva acestei din urmă

hotărâri judecătorești pârâta Serviciul Public A.P.O.B.C. Tecuci a declarat

recurs, potrivit art. 304 pct. 7, 9 și 10 C. proc. civ., solicitând, în esență,

casarea hotărârii atacate, întrucât nu rezultă motivele de fapt și drept

potrivit art. 261 C. proc. civ., nu i-au fost analizate apărările, iar expertul

nu s-a deplasat la sediul său, nu s-au administrat probe suficiente privind

executarea contractelor.

Recursul este nefondat

pentru cele ce se vor arăta în continuare.

Din examinarea probatoriilor

administrate în cauză se constată că raporturile comerciale dintre părți s-au

derulat pe baza contractelor din 2004 de executare lucrări modernizare piață

agroalimentară și contractul din 28 septembrie 2005 de executare lucrări tonete

rigips Piața Agroalimentară Tecuci.

Având în vedere concluziile

expertizei dispuse în fața instanței de fond, este de reținut că, aceasta s-a

realizat pe baza actelor depuse de părți, nefiind necesare constatări sau

verificări la fața locului, respectiv la sediile părților în litigiu,

concluziile acesteia fundamentând soluția instanțelor privitor la antrenarea

răspunderii contractuale a părților, în raport de culpa fiecăruia în

nerealizarea obligațiilor asumate privind plata cu întârziere a facturilor și

respectiv întârzierea în executarea lucrărilor.

În speță, instanța de apel a

motivat amplu respingerea criticilor formulate de pârâta - apelantă, atât în

ceea ce privește majorarea câtimii pretențiilor reclamantei potrivit

contractului din 2004 în raport de constatările expertului, cât și situația

executării contractului din 2005 pentru care părțile au convenit prelungirea

termenului de execuție până la 12 mai 2006, împrejurare în care nu poate fi

primită susținerea recurentei pârâte privind încălcarea dispozițiilor art. 261 C.

proc. civ.

Astfel că, în pronunțarea

soluției atacate instanța și-a manifestat din plin rolul său activ, a examinat

apărările părților, însușindu-și concluziile expertizei, și a administrat

suficiente probatorii pentru a stabili corect măsura antrenării răspunderii

contractuale a fiecăreia din părți în raport de culpa pentru neexecutarea

obligațiilor asumate, pentru întârzierea în plată și privind neexecutarea contractelor

menționate mai sus.

În această situație, se

constată că susținerile pârâtei recurente nu întrunesc condițiile art. 304 pct.

7 și 9 pentru a se putea solicita casarea hotărârii atacate, cum greșit se

solicită, cu mențiunea că dispoziția de la pct. 10 invocată nu poate fi

reținută întrucât aceasta a fost abrogată.

În consecință, recursul

pârâtei se privește ca nefondat și va fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de pârâtul Serviciul Public A.P.O.B.C. Tecuci împotriva deciziei nr. 59 din 20

iunie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția comercială, maritimă și

fluvială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 19 mai 2009.