ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1740/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

I .Circumstanțele cauzei

1.Obiectul acțiunii

Prin cererea înregistrată la data de 19

mai 2008 la Curtea de Apel Brașov, precizată la data de 18 iunie 1008,

reclamanta R.P.L.P.K. RA Brașov a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul

Mediului și Dezvoltării Durabile, anularea parțială a Ordinului nr. 1964/2007

emis de pârât, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a

siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice

Natura 2000 în România și suspendarea executării acesteia până la soluționarea

irevocabilă a cauzei.

stat la baza formulării cererii

Reclamanta a arătat că la adoptarea

ordinului contestat nu au fost respectate prevederile Legii nr. 52/2003 privind

transparența decizională în administrația publică, legalitatea ordinului fiind

afectată de lipsa unor dezbateri organizate de emitentul actului.

Față de cererea de suspendare a executării

ordinului, reclamanta a arătat că, datorită instituirii regimului de arie

naturală protejată este în imposibilitate de a interveni în zonele în care

există arbori doborâți, rupți, uscați pe picior, debilitați, respectiv în

situația infestării cu anumiți dăunători.

Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile

Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat

respingerea acțiunii de fond ca neîntemeiată, precum și respingerea cererii de

suspendare deoarece nu sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 14 din Legea

nr. 554/2004 modificată și completată, cazul bine justifica și paguba iminentă.

În opina pârâtului, cererea formulată

reprezintă o exercitare abuzivă a drepturilor subiective prin raportare la art.

3 din Decretul nr. 31/1954, nu s-au răsturnat prezumțiile de legalitate,

autenticitate, veridicitate ale actului administrativ, nu s-a dovedit paguba

iminentă.

4.Hotărârea instanței de fond asupra

cererii de suspendare a executării actului administrativ contestat

Curtea de Apel Brașov, secția de

contencios administrativ și fiscal, prin Încheierea din 4 iulie 2008 a admis cererea de suspendare parțială a Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului

de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte

integrantă a rețelei ecologice Natura 2000 în România, emis de Ministerul

Mediului și Dezvoltării Durabile, cerere formulată de reclamanta R.P.L.P.K. RA

Brașov, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului și Dezvoltării

Durabile. A dispus suspendarea efectelor Ordinului nr. 1964/2007 în ceea ce

privește punctele 38, 120, 195, 207 din Anexa nr.1 a ordinului, până la

soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.

5 .Motivele de fapt și de drept care au

format convingerea instanței de fond

Curtea de apel a reținut că sunt îndeplinite

cerințele art. 15 din Legea nr. 554/2004, că prin instituirea regimului de arie

naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, reclamantei i s-a adus

atingere dreptului de a efectua lucrări de întreținere, de prevenire și

combatere a dăunătorilor în zonele menționate în ordinul atacat, reclamanta

suferind astfel o pagubă ce nu va putea fi reparată în cazul în care se va

dovedi că ordinul atacat nu este temeinic și legal. Aceste elemente sunt de

natură să creeze îndoială cu privire la modul în care reclamanta poate interveni

în zonă în cazuri de urgență.

Instanța de fond a avut în vedere și

Recomandarea nr. R (89) 8 din 13 septembrie 1989 a Consiliului de Miniștri din cadrul Consiliului Europei care a considerat că este de dorit să

se asigure persoanelor o protecție jurisdicțională provizorie în funcție de

împrejurările concrete ale cauzei, pentru a nu cauza acestora un prejudiciu

ireparabil și pe care echitatea îl impune ca fiind de evitat în măsura

posibilului.

Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile împotriva Încheierii din 4 iulie

2008.

Motive de recurs întemeiate pe

dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.

6.1. Instanța de fond a interpretat și

aplicat greșit materialul probator administrat în cauză.

În speță nu sunt întrunite cerințele

referitoare la cazul bine justificat și la iminența unei pagube.

Reclamanta-intimată nu a indicat nici în

plângerea prealabilă și nici în acțiune drepturile care ar putea fi afectate

prin emiterea

o

rdinului nr. 1964/2007.

Nu s-au indicat zonele aflate în administrarea intimatei, cererea fiind o

exercitare abuzivă a drepturilor subiective.

Intimata nu a demonstrat că actul

administrativ vatămă un interes public, ci se invocă o potențială vătămare a

veniturilor regiei publice de interes local.

Condiția pagubei iminente nu poate fi raportată

la cele învederate de intimata-reclamantă, și anume: obligativitatea zonării,

neelaborarea unor măsuri de conservare în momentul declarării siturilor;

imposibilitatea respectării prevederilor Ordinului MADR nr. 454/2003; lipsa

unei reglementări privind modalitatea de despăgubire a proprietarilor și

administratorilor de fond forestier.

Cu privire la obligativitatea zonării,

recurenta arată că acest aspect nu este inclus în plângerea prealabilă, iar

ordinul atacat nu interzice intervențiile legate de îndepărtarea arborilor

rupți etc. Mai mult, zonarea nu este obligatorie pentru ariile protejate de

interes comunitar.

O.U.G. nr. 58/2007 nu prevede

obligativitatea elaborării unor măsuri de conservare în momentul declarării

siturilor.

Nu există niciun motiv ca Ordinul nr.

454/2003 să nu fie respectat.

Conform art. 2 alin. (5) din ordinul atacat,

urmează a se lua toate măsurile pentru realizarea plăților compensatorii Natura

2000.

6.2. Instanța a făcut o greșită

interpretare și aplicare a legii

Considerentele instanței de fond prin

care se justifică îndeplinirea condiției referitoare la necesitatea unui caz bine

justificat constituie o interpretare eronată în ceea ce privește

aplicabilitatea actului administrativ atacat, care nu afectează existența

Ordinului MADR nr. 454/2003.

7.Apărările formulate de

intimata-reclamantă R.P.L.P.K. RA Brașov

Intimata a solicitat prin întâmpinare,

respingerea recursului ca nefondat, arătând că prin sentința civilă nr. 142/F/2008

a Curții de Apel

b

rașov, secția

de contencios administrativ și fiscal, Ordinul nr. 1964/2007 a fost anulat

parțial și anume punctele nr. 38,120, 195 și 207 din Anexa nr.1

Cu referire strictă la motivele de

recurs, intimata consideră că pericolul iminent pentru zonele care au fost

incluse în situri de importanță comunitară este faptul că în acele zone existau

și mai există și acum, mulți arbori doborâți, uscați pe picior, debilitați, iar

restricționarea intervenției antropice ar duce la uscarea în masă a vegetației.

Paguba iminentă este dovedită prin actele

depuse la dosar și este localizată în primul rând în patrimoniul României.

Cazul bine justificat este dat de

aparența evidentă de nelegalitate a ordinului atacat și este reprezentat de

faptul că instanța de fond a reținut că toate aspectele învederate de intimată

sunt împrejurări care creează o îndoială cu privire la modul în care se poate

interveni în zonă, în cazuri de urgență.

II. Considerentele instanței de recurs

subsumează celor înscrise la art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și, eventual la art.

304

1

C. proc. civ., deoarece detalierea motivului de recurs prevăzut

de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., nu are legătură cu interpretarea greșită a

actului juridic dedus judecății.

motivele de recurs, aduce critic, în principal, celor susținute de

reclamanta-intimată, fără să facă referiri la ceea ce a reținut instanța de

fond.

instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță

comunitară, reclamantei i s-a adus atingere dreptului de a efectua acele

lucrări de întreținere și, respectiv, de prevenire și combatere a dăunătorilor

din zonele menționate în ordinul atacat.

Cu referire la cazul bine justificat, s-a

apreciat că O.M. nr. 454/2003 nu mai poate fi aplicat la siturile de importanță

comunitară, iar O.U.G. nr. 57/2007 nu cuprinde reglementări referitoare la

zonarea internă a ariilor naturale protejate, planurile de management, activitățile

ce se pot desfășura etc.

5

.

î

n mod cert, reclamanta-intimată a indicat zonele aflate în administrarea

sa, neavând relevanță dacă acestea au fost detaliate într-o precizare de

acțiune.

Intimata acționează în calitate de

administrator al fondului forestier, proprietate a Municipiului Brașov și nu se

poate afirma că aceasta și-a exercitat abuziv drepturile subiective.

în momentul de față de existența sentinței nr. 142/F din 14 octombrie 2008,

pronunțată în dosarul nr. 522/64/2008 de Curtea de Apel Brașov, secția de

contencios administrativ și fiscal, prin care s-a admis acțiunea de fond și s-a

anulat parțial Ordinul nr. 1964/2007 emis de MMDR în ceea ce privește punctele

38,120,195, 206 din Anexa nr. 1.

Pronunțarea soluției asupra fondului

acțiunii întărește convingerea instanței de recurs asupra îndeplinirii

condiției cazului bine justificat prevăzut de art. 14,            art. 15 din

Legea nr. 554/2004 modificată și completată.

de instanța care a dispus suspendarea executării Ordinului nr. 1964/2007 prin

aceea că în acele zone nu mai este posibilă intervenția antropică, iar în lipsa

acestei intervenții, procesul de uscare a vegetației nu poate fi oprit.

măsurile invocate de recurent, cum ar fi: planul de management prin care s-ar

realiza zonarea, în prezent nu există. Nu a fost respectat nici termenul de 12

luni prevăzut de art. 2 alin. (5) din ordin, pentru delimitarea siturilor de

importanță comunitară.

motivele de recurs, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. și

art. 20 din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, urmează a se respinge

recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Ministerul

Mediului împotriva Încheierii din 4 iulie 2008 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 26

martie 2009.