ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3910/2007

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3910/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la

nr. 1718 din 5 iulie 2006 la Tribunalul Buzău, reclamanții M.G. și Z.G. au solicitat ca în contradictoriu cu pârâtul P.I.S., să se dispună anularea

hotărârii A.G.E.A. luată în cadrul SC G.I. SRL din 27 ianuarie 2006 și a

procesului verbal încheiat.

Reclamanții, în susținerea

cererii, au susținut că adunarea acționarilor nu a fost legal constituită, în

fapt fiind formală, procesul-verbal încheiat cu această ocazie, nefiind semnat

de aceștia.

Prin sentința nr. 2744 din 9

noiembrie 2006, Tribunalul Buzău a admis acțiunea, dispunând anularea hotărârii

menționate și a procesului-verbal încheiat la acea dată.

Instanța de fond, a reținut

în considerente, că A.G.E.A. din 27 ianuarie 2005, nu a fost convocată cu

respectarea dispozițiilor art. 117 din Legea nr. 31/1990, iar hotărârea s-a

luat, cu depășirea atribuțiilor, pe care administratorul unic le avea conform

statutului.

Împotriva sentinței, a

declarat apel pârâtul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

Apelantul a invocat

netemeinicia sub aspectul reținerii greșite a stării de fapt, de către

instanță, sub aspectul condițiilor în care a fost convocată A.G.E.A.

În acest sens, apelantul a

susținut că adunarea s-a convocat în baza procurii speciale întocmită de

reclamanții intimați, conform căreia, a fost împuternicit pe termen nelimitat,

să-i reprezinte în adunările generale ale societății, să participe la vot în

numele acestora cu drepturi depline, și să ia hotărârile care se impun.

Nelegalitatea sentinței, a

fost susținută sub două aspecte:

- necitarea la fond, cauza

fiind astfel soluționată, cu încălcarea dreptului la apărare

- interpretarea

necorespunzătoare a art. 117 din Legea nr. 31/1990, contrar a ceea ce rezultă,

din probatoriul administrat sub aspectul convocării adunării și a atribuțiilor

ce-i reveneau ca administrator, în raport și de procura dată de intimați.

Analizând temeinicia și

legalitatea sentinței, în raport de criticile formulate de apelant, Curtea de

Apel Ploiești, prin decizia nr. 34 pronunțată la 1 martie 2007, a respins

apelul, ca nefondat, reținând următoarele:

Apelantul, așa cum rezultă

din lucrările cauzei, a fost citat la domiciliul declarat, ca fiind în Buzău,

dar și la adresa din strada Mioriței unde locuia fără forme legale.

Susținerea apelantului că

domiciliul sau reședința sa, era în localitatea Poșta Câlnău, județul Buzău, nu

a fost dovedită.

S-a apreciat, că nici

celelalte critici nu sunt fondate, apreciindu-se ca fiind corectă starea de

fapt reținută la fond.

Astfel, instanța a

confirmat, concluzia că în baza procurii speciale, primite de la intimații

pârâți, apelantul nu putea hotărî înstrăinarea activului societății, în A.G.E.A.

din 27 ianuarie 2005 care a fost convocată cu nerespectarea dispozițiilor art. 117

din Legea nr. 31/1990, așa cum justificat, a stabilit și prima instanță.

Împotriva acestei decizii,

în termen legal, a declarat recurs, pârâtul P.I.S. invocând ca temei legal

prevederile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.

În fapt, recurentul susține

două critici și anume:

- instanța de apel greșit a

statuat că, la judecarea cauzei în primă instanță, procedura a fost legal

îndeplinită.

Or, în cauză citarea nu s-a

făcut la domiciliul din comuna Poșta Câlnău județul Buzău, unde recurentul

susține că locuiește, ci la domiciliile din Buzău și Buzău Str. Mioriței.

În atare situație, a fost în

imposibilitate să-și exercite dreptul la apărare, sentința fiind nulă în raport

de încălcarea dispozițiilor art. 85 C. proc. civ.

- în mod eronat instanța de

apel, a confirmat sentința, în ceea ce privește stabilirea că A.G.E.A. din data

de 27 ianuarie 2005 nu a fost convocată cu respectarea dispozițiilor art. 117

din Legea nr. 31/1990 astfel că hotărârea a fost dată cu depășirea atribuțiilor

pe care le avea conform statutului societății și procurii de administrare.

Aceste critici, se subsumează

motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 5 și 9 C. proc. civ.,

urmând a fi analizate în acest cadru procesual.

Astfel, în raport de prima

critică, recurentul a invocat încălcarea unuia din principiile fundamentale ale

dreptului procesual civil, acela al contradictorialității, care constă în

posibilitatea dată părților de a lua cunoștință de pretențiile reciproce și de

administrarea probelor.

Acest principiu se

realizează și prin respectarea dispozițiilor art. 85 și 89 alin. (1) C. proc.

civ., care impun instanței obligația de citare legală și din timp la proces.

Analizând lucrările cauzei,

urmează a se reține că citarea sa făcut la adresele unde recurentul figura în

evidența I.P. Buzău – Serviciul de evidență a populației, domiciliu declarat și

cu ocazia adunării generale a SC G.I. SRL din 27 ianuarie 2005.

În atare situație, în mod

justificat instanța de apel, a reținut că, judecarea cauzei la fond s-a făcut

cu procedura legal îndeplinită.

Așa fiind, în considerarea

celor arătate, urmează a se respinge această critică, nefiind întemeiată pe

dispozițiile art. 305 pct. 5 C. proc. civ. Și motivul de recurs invocat în

raport de dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., urmează a fi apreciat ca

neîntemeiat, pe considerentul că în mod corect instanțele au reținut că

recurentul pârât, nu a avut o procură specială din partea intimaților asociați,

să-i reprezinte. În atare situație acesta, în baza procurii de care s-a folosit,

nu putea convoca legal A.G.E.A. din 27 ianuarie 2005 situație în care hotărârea

luată, aceea de înstrăinare a activelor societății SC G.I. SRL, cât și procesul

verbal încheiat, în mod întemeiat s-au constatat a fi lovite de nulitate.

Faptul că, procura invocată

de recurentul pârât nu putea să producă efecte juridice, rezulta din

rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău din 15 ianuarie 2007,

din care reiese că procura a fost tradusă în fals, în ceea ce privește persoana

mandatată să-i reprezinte pe reclamanții intimați.

Așa fiind, pentru cele ce

preced, în baza art. 312 C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de pârâtul P.I.S., împotriva deciziei nr. 34 din 1 martie 2007 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială de contencios administrativ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința

publică, astăzi 29 noiembrie 2007.