ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2115/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2115/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Cluj la data de 5 septembrie 2007, reclamanta L.E. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 21849 din 9 iulie 2007 emisă de pârâtă, necunoașterea calității sale de refugiat din motive etnice și acordarea drepturilor prevăzute de lege. Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 14 din 10 ianuarie 2008 a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta L.E. în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj și în consecință a dispus anularea hotărârii nr. 21849 din 9 iulie 2007 emisă de pârâtă.
A obligat pârâta să-i recunoască reclamantei, calitatea de refugiat în perioada 30 iunie 1942 - 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de O.G. nr. 105/1999 aprobată de Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2007. În motivarea soluției s-a reținut că, reclamanta a făcut dovada calității sale de refugiat din motive etnice, fiind nevoită împreună cu mama sa să se refugieze din Satul Văleni, în localitatea Baciu. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, criticând-o pentru nelegalitate, susținând în esență că, probele administrate în cauză sunt insuficiente, contradictorii, martorii apelând la prezumția generală de persecutat din motive etnice, datorată contextului istoric.
Examinând sentința atacată în raport cu motivarea recursului, probele administrate în cauză, dispozițiile legale incidente pricinii, precum și potrivit art. 3041 C. proc. civ., se constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestui act normativ, persoana cetățean român care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuții etnice, aflându-se în una din situațiile enumerate în actul normativ. Art. 2 din Normele de aplicare ale prevederilor O.G. nr. 105/1999 stabilește că, persoana strămutată este aceea care a fost mutată sau a fost obligată să-și schimbe domiciliul în altă localitate, din motive etnice.
Contrar susținerilor recurentei, din probele administrate în cauză rezultă că, reclamanta L.E., născută V., la data de 5 iunie 1942, din părinții F. și E., în localitatea Văleni, județul Cluj a fost nevoită împreună cu mama sa să-și schimbe domiciliul în localitatea Baciu, din cauza persecuțiilor etnice. În consecință, soluția instanței de fond este legală și temeinică, recursul urmând să fie respins ca nefondat, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile n. 14 din 10 ianuarie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 mai 2008.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.