ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2612/2008

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 2863 din 17 octombrie 2007 a Curții de Apel București a fost respinsă ca neîntemeiată excepția de nelegalitate a Avizului C.N.V.M. nr. 13/2005, astfel cum a fost modificat prin Avizul nr. 98/2005, excepție formulată de S.I.F. Moldova SA. Instanța de fond a reținut că reclamanta S.I.F. Moldova SA, în contradictoriu cu C.N.V.M. , a invocat nelegalitatea avizului arătat întrucât, prin acest act administrativ, pârâta încalcă și modifică prevederile Legii nr. 297/2004 și Legea nr. 31/1990.

Pentru a pronunța sentința arătată instanța de fond a reținut că Avizul nr. 13/2005 modificat prin Avizul nr. 98/2005 nu încalcă prevederile Legi nr. 297/2004 ori ale Legii nr. 31/1990 întrucât nu se adaugă la lege ci este un răspuns oficial cu privire la aplicarea legii, în conformitate cu atribuțiile acestei autorități stabilite prin dispozițiile art. 9 alin. (4) din Statutul C.N.V.M. Instanța a precizat că actul contestat nu distinge două situații în raport cu care se aplică condiții de cvorum și vot diferite în cazul majorării capitalului social cu aport în natură, ci este exprimat un punct de vedere oficial cu privire la modalitatea de aplicare a legii la o situație concretă. Anterior pronunțării sentinței atacate, instanța de fond prin încheierea de ședință de la data de 17 octombrie 2007 a respins excepția de autoritate de lucru judecat, instanța reținând faptul că nu există identitate de cauză și de părți.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs S.I.F. Moldova SA, criticând soluția instanței de fond ca nelegală și netemeinică. Recurenta a arătat că fondul pricinii, în cadrul soluționării căreia a fost invocată excepția de față, privește anularea unei hotărâri AGEA, motivat de faptul că nu a fost adoptată cu un cvorum de 3 A din capitalul social, așa cum prevăd dispozițiile art. 240 din Legea nr. 297/2004. S-a precizat că aceste dispoziții stabilesc un cvorum special pentru adoptarea hotărârilor de majorare a valorii capitalului social și că pentru aplicarea acestor prevederi nu este necesară interpretarea ori solicitarea unui aviz suplimentar, așa cum s-a solicitat în cauza de față.

S-a susținut că avizele contestate încalcă și modifică prevederile Legii nr. 297/2004 și ale Legii nr. 31/1990, deoarece prin modalitatea de reglementare aceste avize restricționează aplicarea actului normativ de rang superior, respectiv dispozițiile art. 240 din Legea nr. 297/2004 și ale art. 218 din Legea nr. 31/1990, creându-se în fapt, condiționări și excepții pe care legea nu le-a avut în vedere. Celelalte critici ale recurentei vizează interpretarea eronată tăcută de C.N.V.M. prin avizele contestate, întrucât prin acestea se disting două situații, în raport de care se apreciază că se aplică condiții de cvorum și vot diferite în adunarea generală, în funcție de acordarea sau neacordarea dreptului de preferință la majorarea capitalului social cu aport în natură, ceea ce contravine dispozițiilor imperative ale legii.

De asemenea, s-a criticat și faptul că instanța de fond a reținut în mod greșit că C.N.V.M. avea competența să interpreteze dispozițiile din Legea nr. 297/2004 și din Legea nr. 31/1990, întrucât această autoritate nu este abilitată să interpreteze și să modifice acte normative prin impunerea unui mod de aplicare. Critica formulată de recurentă a vizat și necompetența de soluționare a cauzei în primă instanță de Curtea de Apel București, apreciind faptul că această competență aparține Curții de Apel Galați. Prin întâmpinarea formulată de intimata C.N.V.M. a fost invocată excepția autorității de lucru judecat, invocându-se decizia Înaltei Curți nr. 665/2008 pronunțată în dosarul nr. 322/44/2007.

Intimata a precizat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 1201 din C. civ., întrucât prin decizia arătată înalta Curte s-a pronunțat irevocabil asupra aceleași excepții de nelegalitate a avizelor menționate în cererea principală, astfel încât sunt întrunite toate elementele autorității de lucru judecat. Înalta Curte analizând cu prioritate excepția de autoritate de lucru judecat, în conformitate cu dispozițiile art. 166 C. proc. civ., va admite excepția invocată și, în consecință, în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 9 raportate la art. 312 C. proc. civ., recursul formulat va fi admis și va fi modificată sentința atacată în sensul că va fi respinsă acțiunea reclamantei, ce vizează excepția de nelegalitate a Avizului nr. 13/2005 modificat prin Avizul nr. 98/2005 pentru existența autorității de lucru judecat, fără a se mai analiza motivele de recurs formulate, pentru considerentele ce urmează.

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte a constatat că prin decizia nr. 665 din 20 februarie 2008 a Înaltei Curți, invocată în cauză, a fost respins recursul declarat de S.I.F. Moldova SA în contradictoriu cu C.N.V.M., recurs formulat împotriva sentinței nr. 2370 din 3 octombrie 2007 a Curții de Apel București. Prin sentința menținută de Înalta Curte a fost respinsă acțiunea reclamantei S.I.F. Moldova SA ce a vizat excepția de nelegalitate a Avizului nr. 13/2005 modificat prin Avizul nr. 98/2005 pentru existența autorității de lucru judecat.

Văzând dispozițiile art. 1201 C. civ., în conformitate cu care este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate, Înalta Curte a constatat că, în cauza dedusă judecății sunt întrunite condițiile prevăzute de textul citat, în sensul că există triplă identitate în pricina dedusă judecății, respectiv identitate de obiect, cauză și părți.

Din examinarea deciziei nr. 665 din 20 februarie 2008 pronunțată în dosarul nr. 322/44/2007 al Înaltei Curți, invocată în susținerea excepției, rezultă că între aceleași părți, având același obiect și întemeiată pe aceeași cauză a fost reținută existența autorității de lucru judecat în ceea ce privește excepția de nelegalitate a Avizului nr. 13/2005 modificat prin Avizul nr. 98/2005, excepție de nelegalitate ce formează și obiectul dosarului de față (nr. 476/44/2007 ). în cauza pendinte, reclamanta S.I.F. Moldova SA, a chemat în judecată aceeași autoritate, C.N.V.M. pentru aceeași pretenție, invocându-se excepția de nelegalitate a avizelor arătate și având același temei juridic, situație în care sunt îndeplinite condițiile art. 1201 C. civ.

în cauza de față. Principiul puterii de lucru judecat împiedică nu numai judecarea din nou a unei cauze soluționate irevocabil, având același obiect, aceeași cauză și purtat între aceleași părți, ci și evitarea pronunțării de hotărâri judecătorești contradictorii cu privire la aceleași chestiuni de fapt și de drept. Pentru aceste considerente, Înalta Curte reține că în cauza dedusă judecății, instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică, iar în temeiul art. 312 raportat la art. 304 pct. 9 C. proc. civ. va admite recursul, va modifica hotărârea atacată în sensul că va respinge acțiunea pentru existența autorității de lucru judecat. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Admite excepția autorității de lucru judecat invocată de C.N.V.M. Admite recursul declarat de S.I.F. Moldova SA Bacău împotriva sentinței civile nr. 2863 din 17 octombrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în sensul că modifică sentința atacată și respinge acțiunea reclamantei S.I.F. Moldova SA Bacău ca o consecință a existenței puterii de lucru judecat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 iunie 2008.