ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2612/2008

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința civilă

nr. 2863 din 17 octombrie 2007 a Curții de Apel București a fost respinsă ca

neîntemeiată excepția de nelegalitate

a

Avizului C.N.V.M. nr. 13/2005, astfel

cum a fost modificat prin Avizul

nr. 98/2005, excepție formulată de

S.I.F.

Moldova SA.

Instanța de

fond a reținut că reclamanta

S.I.F. Moldova

SA, în contradictoriu cu C.N.V.M.

, a invocat nelegalitatea avizului

arătat întrucât, prin acest act administrativ, pârâta încalcă și modifică

prevederile Legii nr. 297/2004 și Legea nr. 31/1990.

Pentru a

pronunța sentința arătată instanța de fond a reținut că Avizul nr. 13/2005

modificat prin Avizul nr. 98/2005 nu încalcă prevederile Legi nr. 297/2004 ori

ale Legii nr. 31/1990 întrucât nu se

adaugă

la lege ci este un răspuns oficial cu privire la aplicarea legii, în

conformitate

cu atribuțiile acestei autorități stabilite prin dispozițiile art. 9 alin. (4) din

Statutul C.N.V.M.

Instanța a precizat

că actul contestat nu distinge două situații în raport cu care se aplică

condiții de cvorum și vot diferite în cazul majorării capitalului social cu

aport în natură, ci este exprimat un

punct

de vedere oficial cu privire la modalitatea de aplicare a legii la o

situație

concretă.

Anterior pronunțării

sentinței atacate, instanța de fond prin încheierea de ședință de la data de 17

octombrie 2007 a respins excepția de autoritate de lucru judecat, instanța

reținând faptul că nu există identitate de cauză și de părți.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat recurs S.I.F. Moldova SA, criticând soluția instanței de

fond ca nelegală și netemeinică.

Recurenta a arătat că

fondul pricinii, în cadrul soluționării căreia

a fost invocată excepția de față, privește anularea unei hotărâri AGEA,

motivat

de faptul că nu a fost adoptată cu un cvorum de

3

A din capitalul

social, așa cum prevăd dispozițiile art. 240 din Legea nr. 297/2004.

S-a precizat că

aceste dispoziții stabilesc un cvorum special pentru adoptarea hotărârilor de

majorare a valorii capitalului social și

că

pentru aplicarea acestor prevederi nu este necesară interpretarea ori

solicitarea unui aviz suplimentar, așa cum s-a

solicitat în cauza de față.

S-a

susținut că avizele contestate încalcă și modifică prevederile

Legii nr. 297/2004 și ale Legii nr. 31/1990,

deoarece prin modalitatea

de reglementare

aceste avize restricționează aplicarea actului normativ

de rang

superior, respectiv dispozițiile art. 240 din Legea nr. 297/2004

și ale art. 218 din Legea nr. 31/1990, creându-se

în fapt, condiționări și

excepții pe care legea nu le-a avut în vedere.

Celelalte

critici ale recurentei vizează interpretarea eronată tăcută de C.N.V.M. prin

avizele contestate, întrucât prin acestea se

disting

două situații, în raport de care se apreciază că se aplică condiții

de cvorum și vot diferite în adunarea generală, în

funcție de acordarea

sau neacordarea dreptului de preferință la

majorarea capitalului social

cu aport în

natură, ceea ce contravine dispozițiilor imperative ale legii.

De

asemenea, s-a criticat și faptul că instanța de fond a reținut în mod greșit că

C.N.V.M. avea competența să interpreteze dispozițiile din Legea nr. 297/2004 și

din Legea nr. 31/1990, întrucât această autoritate

nu este abilitată să interpreteze și să modifice acte

normative prin impunerea unui mod de aplicare.

Critica formulată de

recurentă a vizat și necompetența de soluționare a cauzei în primă instanță de

Curtea de Apel București, apreciind faptul că această competență aparține

Curții de Apel Galați.

Prin întâmpinarea

formulată de intimata C.N.V.M. a fost invocată excepția autorității de lucru judecat,

invocându-se decizia Înaltei Curți nr. 665/2008 pronunțată în dosarul nr. 322/44/2007.

Intimata a precizat

că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 1201 din C. civ., întrucât prin

decizia arătată înalta Curte s-a

pronunțat

irevocabil asupra aceleași excepții de nelegalitate a avizelor

menționate

în cererea principală, astfel încât sunt întrunite toate elementele autorității

de lucru judecat.

Înalta Curte

analizând cu prioritate excepția de autoritate de lucru judecat, în

conformitate cu dispozițiile art. 166 C. proc. civ., va admite excepția

invocată și, în consecință, în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 9 raportate

la art. 312 C. proc. civ., recursul formulat va fi admis și va fi modificată

sentința atacată în sensul că va fi respinsă acțiunea reclamantei, ce

vizează excepția de nelegalitate a Avizului nr.

13/2005 modificat prin

Avizul nr. 98/2005 pentru existența autorității

de lucru judecat, fără a se mai analiza motivele de recurs formulate, pentru

considerentele ce urmează.

Analizând

actele și lucrările dosarului, Înalta Curte a constatat că

prin decizia nr. 665 din 20 februarie 2008 a Înaltei

Curți, invocată în cauză, a fost respins recursul declarat de S.I.F. Moldova SA

în contradictoriu cu C.N.V.M., recurs formulat împotriva sentinței nr. 2370 din

3 octombrie 2007 a Curții de Apel București.

Prin sentința

menținută de Înalta Curte a fost respinsă acțiunea reclamantei S.I.F. Moldova

SA ce a vizat excepția de nelegalitate a

Avizului

nr. 13/2005 modificat prin Avizul nr. 98/2005 pentru existența

autorității

de lucru judecat.

Văzând dispozițiile

art. 1201 C. civ., în conformitate cu care este lucru judecat atunci când a

doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și

este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate, Înalta

Curte a constatat că, în cauza dedusă judecății sunt întrunite condițiile

prevăzute de textul citat, în sensul că există triplă identitate în pricina

dedusă judecății, respectiv identitate de obiect, cauză și părți.

Din examinarea

deciziei nr. 665 din 20 februarie 2008 pronunțată în dosarul nr. 322/44/2007 al

Înaltei Curți, invocată în

susținerea

excepției, rezultă că între aceleași părți, având același obiect

și

întemeiată pe aceeași cauză a fost reținută existența autorității de lucru

judecat în ceea ce privește excepția de nelegalitate a Avizului

nr. 13/2005 modificat prin Avizul nr. 98/2005,

excepție de nelegalitate

ce formează și obiectul dosarului de față (nr.

476/44/2007 ).

în

cauza pendinte, reclamanta

S.I.F.

Moldova SA, a chemat în judecată aceeași autoritate, C.N.V.M. pentru aceeași

pretenție, invocându-se excepția de nelegalitate a avizelor arătate și având

același temei juridic, situație în care sunt îndeplinite condițiile art. 1201 C.

civ. în cauza de față.

Principiul

puterii de lucru judecat împiedică nu numai judecarea

din nou a unei cauze soluționate irevocabil, având

același obiect,

aceeași cauză și purtat

între aceleași părți, ci și evitarea pronunțării de hotărâri judecătorești

contradictorii cu privire la aceleași chestiuni de

fapt și de drept.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte reține că în cauza dedusă

judecății, instanța de fond a pronunțat o

hotărâre nelegală și netemeinică, iar în temeiul art. 312 raportat la art. 304

pct. 9 C. proc. civ. va admite recursul, va modifica hotărârea atacată în

sensul că va respinge acțiunea pentru existența autorității de lucru judecat.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D

E C I D E

Admite excepția

autorității de lucru judecat invocată de C.N.V.M.

Admite recursul

declarat de S.I.F. Moldova SA Bacău împotriva sentinței civile nr. 2863 din 17

octombrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, în sensul că modifică sentința atacată și respinge

acțiunea reclamantei S.I.F. Moldova SA Bacău ca o consecință a existenței

puterii de lucru judecat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 iunie 2008.