ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5275/2009

Deliberând

asupra recursului civil de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor

cauzei constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria sectorului 4 București la data

de 6 august 2007, reclamantul P.V.M. a chemat în judecată Municipiul București

prin primarul general, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se

constate nulitatea absolută a actelor de donație nr. 3410 din 20 septembrie

1963 și nr. 1045 din 10 februarie 1964, prin care s-a donat fostului Sfat

Popular al Raionului Bălcescu cota indiviză totală de 66% din dreptul de

proprietate asupra imobilului situat în București, și repunerea parțială în

situația anterioară pentru locuințele din imobil care nu au fost înstrăinate.

Această cerere a fost modificată

ulterior, reclamantul solicitând constatarea nulității absolute a tuturor

actelor subsecvente acestor donații, respectiv și a contractelor de vânzare-cumpărare

nr. 1640 din 25 mai 1997 și nr. 1866 din 3 iulie 1997 încheiate între Primăria

municipiului București prin SC A.V.L. Berceni SA și familiile S.G. și S.S.E.H.,

și T.P. și T.N.

Judecătoria sectorului 4 București,

prin sentința civilă nr. 7054 din 13 decembrie 2007, a admis excepția

necompetenței acestei instanțe și a declinat competența în favoarea

Tribunalului București, reținând că, la data de 13 decembrie 2007, reclamantul

a evaluat imobilul revendicat la valoarea de 1.400.000 lei, valoare

necontestată de către pârâți, situație ce a făcut posibilă aplicarea

dispozițiilor art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ.

Tribunalul București, secția a III-a

civilă, prin sentința civilă nr. 851 din 16 mai 2008, a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 4 București, reținând

că, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, care vizează

constatarea nulității unor acte juridice, competența revine în primă instanță

judecătoriilor și a constatat ivit conflictul negativ de competență.

Curtea de Apel București, secția a

IV-a civilă, prin sentința civilă nr. 34 din 16 octombrie 2008, în soluționarea

conflictului negativ de competență, a stabilit competența soluționării cauzei

în favoarea Judecătoriei sectorului 4 București, reținând că, în raport de poziția

exprimată de parte în acțiunea cu care a fost învestită instanța de judecată,

în speță sunt incidente dispozițiile art. 1 pct. 1 C. proc. civ., astfel că

Judecătoriei sectorului 4 București îi revine competența să soluționeze

acțiunea reclamantului P.V.M. și nu Tribunalului București.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs reclamantul P.V.M., iar în dezvoltarea criticilor formulate a

arătat următoarele:

Stabilirea competenței materiale de

soluționare a unei cauze, civilă sau comercială, nu trebuie să aibă în vedere

denumirea generică a cererii, ci valoarea obiectului acesteia, iar litigiul de

față este un litigiu evaluabil în bani, deși capătul principal de cerere se

referă la constatarea nulității absolute a unor acte juridice, întrucât prin

introducerea acțiunii de față s-a urmărit protejarea dreptului de proprietate

ce a aparținut autorului său asupra imobilului în litigiu, drept cu caracter

patrimonial și, ca atare, evaluabil în bani.

Valoarea obiectului în litigiu este

de 1.400.000 lei, așa cum a precizat la termenul de judecată din 18 decembrie

2007, astfel că Tribunalului București îi revine competența de soluționare a

cauzei în primă instanță.

Examinând sentința civilă recurată,

în limita criticilor formulate, instanța constată recursul întemeiat pentru

următoarele considerente :

Reclamantul P.V.M. a învestit

Judecătoria sector 4 București cu acțiunea având ca obiect „constatarea

nulității a două acte de donație autentificate de Notariatul de Stat al Raionului

Nicolae Bălcescu sub nr. 3410 din 20 septembrie 1963 și nr. 1045 din 10

februarie 1964, și repunerea părților în situația anterioară pentru locuința

din imobilul ce nu a fost înstrăinată”, dosar nr. 8453/4/2007 al Judecătoriei

sector 4 București.

Ulterior, reclamantul și-a precizat

acțiunea în sensul că solicită și „constatarea nulității absolute a tuturor

actelor subsecvente acestor donații”, respectiv a contractelor de

vânzare-cumpărare nr. 1640 din 25 martie 1997 și nr. 1866 din 6 iunie 1996

încheiate de Primăria municipiului București prin SC A.V.L. Berceni cu pârâții

persoane fizice.

Litigiul de față, în constatarea

nulității unor acte juridice privind drepturi patrimoniale și restabilirea situației

anterioare, este evaluabil în bani, iar competența de primă instanță în

soluționarea acestuia se face după valoarea obiectului litigiului.

Or, valoarea obiectului litigiului,

așa cum a fost precizată de reclamant la termenul din 13 decembrie 2007 la

Judecătoria sector 4 București, este de 1.400.000 lei RON, astfel că față de dispozițiile

art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ., competența de primă instanță în

soluționarea acestuia aparține Tribunalului București.

Pentru considerentele expuse,

instanța, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul declarat

de reclamantul P.V.M., va casa sentința apelată și va stabili competența de

soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamantul P.V.M.

împotriva sentinței nr. 34 din 16 octombrie 2008 a Curții de Apel București, secția

a IV-a civilă, pe care o casează.

Stabilește competența de soluționare

a cauzei în favoarea Tribunalului București.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 7 mai 2009.