ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1622/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta SC H.I.H. SRL prin lichidator judiciar a chemat în judecată SC T. SRL Lupeni și a solicitat ca prin sentința care se va pronunța să fie obligată la plata sumei de 161.188,85 Ron reprezentând debit neachitat și dobândă. Tribunalul Harghita, prin sentința nr. 3080 din 7 septembrie 2006, a admis acțiunea reclamantei și a obligat-o pe pârâtă la plata sumei de 152.892,47 Ron reprezentând contravaloare produse facturate cu nr. 4237915,4237919 și 4427921, sumă în care a fost inclusă și dobânda legală. Instanța de fond, pentru a admite acțiunea a reținut că cele trei facturi nu au fost achitate la scadență.

Cum suma reclamată are caracter cert și exigibil iar pârâta a manifestat pasivitate în ce privește exprimarea punctului de vedere atunci când a fost invitată pentru conciliere, prima instanță a apreciat că pretențiile reclamantei sunt întemeiate. Pârâta a apelat sentința primei instanțe, iar în criticile aduse sentinței a susținut că în mod greșit a fost obligată la plată în condițiile în care suma solicitată de reclamanta-intimată a fost achitată cu O.P. nr. 229/2005 pentru a stinge obligațiile din facturile nr. 4237919 și 4237921, în timp ce factura nr. 42377915 din 3 octombrie 2005 nu a fost evidențiată în contabilitatea apelantei și nici nu constituie debit. Apelul a fost soluționat de Curtea de Apel Târgu Mureș care prin decizia nr. 8/ A din 19 februarie 2007 a modificat sentința primei instanțe și în fond a respins acțiunea.

În considerentele deciziei, Curtea a reținut că potrivit deciziei aflate la dosarul de apel, debitul din primele două facturi reclamate ca nedecontate a fost achitat astfel că în mod greșit pârâta apelantă a fost obligată la plată, de către instanța de fond. În ce privește factura cu terminația nr. 915 din 3 octombrie 2005, Curtea a constatat potrivit dovezii de la fila 8 apel că aceasta a fost emisă pentru 136320 lei în timp ce prin acțiune s-a solicitat suma de 40.832,75 lei. A mai reținut că această factură nu apare în contabilitatea pârâtei și nici nu poartă semnătura și ștampila de primire, iar fila C.E.C. emisă pentru plată se referă la o altă societate, SC T.T.I. Lupeni. În consecință, față de aceste dovezi, instanța de apel a stabilit că suma reclamată nu este datorată și în consecință a modificat în tot sentința primei instanțe în sensul respingerii acțiunii.

Împotriva deciziei nr. 8/ A din 19 februarie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș a declarat recurs, lichidatorul judiciar al reclamantei, SC R. I.P.U.R.L. Brașov prin care în temeiul art. 304 1 C. proc. civ., a solicitat modificarea soluției din apel în sensul obligării pârâtei intimate la plata sumei de 43.137,07 Ron reprezentând debit neachitat și dobânda aferentă facturii nr. 423915/2005. Potrivit recurentei chiar dacă această factură nu apare evidențiată în contabilitatea pârâtei, suma menționată în cuprinsul său este datorată întrucât aceasta este înregistrată în contabilitatea SC H.I.H. SRL. De asemenea, a arătat că prin precizarea pe care apelanta intimată a făcut-o în sensul că a existat o convenție de plată rezultă foarte clar că aceasta a recunoscut suma datorată.

Intimata a combătut susținerile recurentei referindu-se la probele care au fost făcute în fața instanței de apel din care rezultă că a fost recunoscută și achitată numai suma datorată în timp ce factura 4237915/2005 nu apare evidențiată în contabilitate și nici nu a fost recunoscută în sensul că s-ar referi la debitul reclamat de recurentă. Recursul este nefondat. Potrivit art. 304 alin. (1) C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate, așa cum apar reglementate la pct. 1 - 9 din articolul menționat. Fiind o cale de atac nedevolutivă, de reformare, regulile procedurale impuse pentru judecata în recurs sunt obligatorii. Din această perspectivă a reglementării actuale în care recursul este cale extraordinară de atac, trebuie reținut că recurentei îi revenea obligația să respecte întocmai dispozițiile art. 302 1 alin. (1) C. proc.

civ., raportate la art. 304 (pct. 1 - 9) care prevăd expres obligația de a indica motivele de nelegalitate și de a le dezvolta. Revenind la criticile aduse deciziei din apel, Curtea observă că nu au fost indicate motivele de nelegalitate care o îndreptățesc pe recurentă să promoveze și să susțină această cale de atac. Mai mult, se constată că au fost indicate, în drept, dispozițiile art. 304 1 C. proc. civ., deși părțile au beneficiat de o cale de atac devolutivă situație în care nu se mai poate admite că recursul nu este limitat la motivele de casare prevăzute de art. 304 (pct. 1 - 9) C. proc. civ. Din dispozițiile art. 304 1 C. proc. civ., rezultă că numai recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la examinarea motivelor de casare prevăzute de art. 304 C. proc.

civ., situație care nu se regăsește în speță. Așadar, în lipsa indicării și argumentării motivelor de recurs care ar fi trebuit să vizeze numai nelegalitatea soluției din apel, criticile aduse deciziei pronunțată de instanța de apel nu se impun a fi examinate. Din redarea succintă a argumentelor aduse în sprijinul recursului rezultă cu evidență că s-au invocat motive de netemeinicie care scapă analizei recursului. Așa fiind, potrivit art. 312 C. proc. civ., recursul se va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta SC R. I.P.U.R.L. BRAȘOV succesor în drept al SC D. SRL – LICHIDATOR AL SC H.I.H. SRL Lupeni împotriva deciziei nr. 8/ A din 19 februarie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 mai 2008.