ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2533/2008

Asupra recursului de față, Examinând actele dosarului constată următoarele: Prin sentința penală nr. 297 din 2 noiembrie 2007, Tribunalul Mureș, secția penală, a respins cererile privind schimbarea încadrării juridice a uneia din faptele reținute in sarcina inculpatului M.C. din infracțiunea prevăzută de art. 20 raportat la art. 174-175 lit. i) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 184 alin. (2) C. pen. sau în infracțiunea prevăzută de art. 182 alin. (2) C. pen. În baza art. 20 raportat la art. 174-175 lit. i) C. pen. a condamnat pe inculpatul M.C. zis „A. și „F." la pedeapsa de 8 ani și 6 luni închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat.

În baza art. 83 C. pen. a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 188 din 6 februarie 2006 a Judecătoriei Tg.-Mureș și a cumulat aritmetic pedeapsa de 8 ani și 6 luni închisoare cu pedeapsa de 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute în total 9 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. În baza art. 279 alin. (1) și (3) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare. În baza art. 83 C. pen. a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 188 din 6 februarie 2006 a Judecătoriei Tg.-Mureș și a cumulat aritmetic pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare cu pedeapsa de 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute în total 4 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b( C. pen. a contopit pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. A fost menținută starea de arest preventiv a inculpatului și s-a scăzut din pedeapsă durata reținerii și a arestării preventive de la 14 august 2006 la zi, în baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. și a art. 88 C. pen. În baza art. 118 lit. b) și lit. f) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat a unui cartuș netras, un tub cartuș tras și un proiectil tras, corpuri delicte.

S-a luat act că partea vătămată S.I.D. nu s-a constituit parte civilă. Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 1523,65 lei despăgubiri civile cu dobânzile legale aferente până la data plății efective către Spitalul Clinic Județean de Urgență Tg. Mureș. Instanța a reținut, în esență, că la data de 11 august 2006, într-un loc public, folosind un pistol cu glonț, calibrul 9 mm, deținut în mod ilegal, a împușcat partea vătămată S.I.D., cauzându-i leziuni traumatice care i-au pus viața în pericol, salvarea acestuia datorându-se intervenției medicale de urgență. Instanța a condamnat în cauză și alte persoane care l-au ajutat pe inculpat să se sustragă urmăririi penale, fără o înțelegere prealabilă, în baza art. 264 C. pen.

(A.R.I., A.A.M. și F.R.F.). Prin decizia penală nr. 41/A din 10 iunie 2008, Curtea de Apel Tg.- Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul M.C., precum și de ceilalți inculpați condamnați în cauză, împotriva sentinței penale nr. 297 din 2 noiembrie 2007 a Tribunalului Mureș. Apelul declarat de inculpatul M.C. a vizat schimbarea încadrării juridice a faptei de tentativă de omor calificat în art. 184 alin. (2) sau art. 182 alin. (2) C. pen., precum și reducerea pedepselor stabilite și a pedepsei rezultante aplicate acestuia. Împotriva acestei decizii, inculpatul a declarat recurs, invocând aceleași cazuri de casare susținute și în apel, cazuri de recurs prevăzute de art. 385 9 alin. (1) pct. 17 și pct. 14 C. proc.

pen. Înalta Curte constată că recursul declarat de inculpat este nefondat, sub ambele aspecte, pentru următoarele argumente: 1).- Referitor la greșita încadrare juridică a faptei [caz de recurs prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen.]: Înalta Curte constată că în raport cu modalitatea în care s-a săvârșit fapta, prin folosirea unei arme letale; cu zona vitală lezată (abdomen) și împrejurările faptei (împușcarea de la o distanță de 0,5-1 metru) inculpatul a acționat cu intenție pentru uciderea victimei. In urma agresiunii, victimei i-a fost extirpată splina. În aceste circumstanțe, încadrarea juridică în art. 20 raportat la art. 174-175 lit. i) C. pen. este corectă, inculpatul acționând cu intenție.

Declarațiile inițiale date de partea vătămată referitoare la agresiunea inculpatului au fost confirmate de declarațiile martorilor oculari M.Z. și M.M., care au și încercat, fără a reuși, să-l dezarmeze pe inculpat. 2.- Cu privire la cazul de recurs vizând greșita individualizare a pedepsei, prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.: Înalta Curte consideră că nici acest caz nu este incident în cauză, deoarece instanțele au individualizat corect pedepsele stabilite pentru fiecare dintre cele două infracțiuni săvârșite de inculpat, precum și pedeapsa ce urmează a fi executată, în raport cu prevederile art. 72 alin. (1) C. pen., ținând seama de dispozițiile codului penal, limitele de pedeapsă fixate pentru fiecare infracțiune, gradul de pericol social al faptelor săvârșite, persoana infractorului și de împrejurările care agravează răspunderea penală.

Astfel, au avut în vedere: gravitatea faptei care a pus în primejdie viața unei persoane și a cauzat suferințe și o vătămare gravă corporală prin pierderea unui organ (splina), a faptei de folosire fără drept a unei arme de foc prin încălcarea regimului armelor și munițiilor; persoana inculpatului, infractor violent cu antecedente penale, alcoolic, perseverența infracțională a acestuia, încercarea de a se sustrage răspunderii penale și antrenarea și a altor persoane în favorizarea sa, precum și existența concursului de infracțiuni. În consecință, Înalta Curte reține că decizia atacată este temeinică și legală, iar recursul declarat de inculpat este nefondat, urmând a fi respins. Conform art. 88 C. pen., se va deduce din pedeapsă perioada reținerii și a arestării preventive de la 14 august 2006, la zi.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 300 lei, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul inculpat M.C. împotriva deciziei penale nr. 41/A din 10 iunie 2008 a Curții de Apel Târgu-Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat, durata reținerii și a arestării preventive de la 14 august 2006 la 13 august 2008. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 13 august 2008. 7