ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3690/2008

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 6 martie 2007, reclamantul S.N.P.P.C. din cadrul M.I.R.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții M.I.R.A., O.R.I. și M.E.F., obligarea acestora la plata către membrii de sindicat a primei de vacanță pentru anii 2004 - 2006 actualizată cu rata inflației, obligarea la plata către membrii de sindicat a sporului de fidelitate pentru anul 2005 actualizat cu rata inflației și obligarea M.E.F. să aloce fondurile necesare plății acestor drepturi. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că dreptul la prima de concediu și dreptul la sporul de fidelitate se întemeiază pe dispozițiile O.G.

nr. 38/2003, iar suspendarea acordării acestora prin legi bugetare nu era de natură să afecteze decât exercițiul drepturilor menționate. Pârâții M.I.R.A. și O.R.I. au formulat întâmpinări, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată, pe motiv că acordarea drepturilor invocate de reclamant a fost suspendată prin legile bugetare. Pârâtul M.I.R.A. a formulat cerere de chemare în garanție a M.E.F. Chematul în garanție a formulat întâmpinare, invocând excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție și a lipsei calității sale procesuale pasive. De asemenea, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Cu privire la inadmisibilitatea cererii au fost invocate dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În ceea ce privește lipsa calității procesuale pasive, M.E.F. a arătat că M.I.R.A. are calitatea de ordonator principal de credite, astfel încât nu se poate pune problema unui raport al M.E.F. cu ceilalți pârâți sau cu reclamantul. Prin sentința civilă nr. 2068 din 11 septembrie 2007, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins excepțiile inadmisibilității și a lipsei calității procesuale pasive invocate de pârât, respectiv chematul în garanție M.E.F., ca neîntemeiate. A admis acțiunea formulată de reclamantul S.N.P.P.C. din cadrul M.I.R.A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul M.I.R.A., O.R.I. și chematul în garanție M.E.F. A admis cererea de chemare în garanție.

A obligat pârâtul să plătească reclamanților primele de vacanță pentru perioada 2004 - 2006 și sporul de fidelitate pentru anul 2005, actualizate cu indicele de inflație. A obligat chematul în garanție să aloce sumele necesare plății acestor drepturi. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în ceea ce privește drepturile bănești solicitate, referitoare la prima de concediu, faptul că acordarea acestora nu poate fi anulată prin legile privind aprobarea bugetului de stat, deoarece prima de vacanță este un drept câștigat, derivat dintr-un raport de muncă. S-a mai reținut faptul că suspendarea exercițiului dreptului la prima de concediu nu echivalează cu însăși înlăturarea lui, cât timp prin nicio dispoziție legală nu i-a fost înlăturată existența și nici nu s-a constatat neconstituționalitatea textului de lege ce prevede acest drept.

Aceleași argumente au fost avute în vedere de către instanță și în ceea ce privește acordarea sporului de fidelitate pentru anul 2005, reținându-se dispozițiile art. 6 din O.G. nr. 38/2003. Împotriva sentinței civile sus menționate a declarat recurs M.E.F., reiterând în cuprinsul motivelor de recurs excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție a respectivei instituții publice. De asemenea, O.R.I. a declarat recurs împotriva Încheierii de ședință din data de 1 aprilie 2008 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în cauza de față, încheiere prin care instanța de fond a respins cererile formulate de către reclamantul S.N.P.P.C. din cadrul M.I.R.A și de către pârâtul O.R.I.

privind lămurirea dispozitivului sentinței civile nr. 2068 din 11 septembrie 2007. Analizând cele două recursuri declarate în cauză, în raport de actele și lucrările dosarului și de normele juridice aplicabile, se constată că recursurile sunt întemeiate. În conformitate cu prevederile art. 60 C. proc. civ., partea poate să cheme în garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul în care ar cădea în pretenții cu o cerere în garanție sau în despăgubire. Având în vedere prevederile acestui text, precum și obiectul cererii de chemare în judecată, reprezentat de drepturi salariale, este nefondată chemarea în garanție a unei persoane printr-o cerere prin care se solicită altceva decât garantarea sau despăgubirea.

Invocarea de către pârâtul M.I.R.A. ca temei al cererii de chemare în garanție a dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 500/2002 nu poate fi reținută, atâta timp cât legiuitorul a reglementat prin O.G. nr. 22/2002 modalitatea de executare a obligațiilor de plată ale instituțiilor publice stabilite prin titluri executorii, modalitate care reprezintă singurul mijloc legal de plată a sumelor stabilite prin titluri executorii, la care sunt obligate instituțiile publice. Obligațiile de plată ale M.I.R.A. sau ale O.R.I., în temeiul unui titlu executoriu, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestor doi pârâți, fără nicio legătură cu competența M.E.F. în materie de buget. Chemarea în garanție a M.E.F.

nesocotește și dispozițiile art. 28 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice care stabilesc principiile, cadrul general și procedurile privind formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice și responsabilitățile instituțiilor publice implicate în procesul bugetar. Este lipsit de relevanță faptul că M.E.F. elaborează proiectul bugetului de stat, atâta timp cât aceasta se face pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite și a proiectelor bugetelor locale. Având în vedere cele mai sus expuse, urmează ca recursul declarat de M.E.F. să fie admis și modificată în parte sentința atacată, în sensul respingerii cererii de chemare în garanție formulată împotriva respectivului minister.

De asemenea, urmează să fie admis și recursul declarat de O.R.I. împotriva Încheierii de ședință din data de 1 aprilie 2008 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, în aceeași cauză, încheiere prin care au fost respinse cererile formulate de către reclamantul S.N.P.P.C. din cadrul M.I.R.A și de pârâtul O.R.I. privind lămurirea dispozitivului sentinței civile nr. 2068 din 11 septembrie 2007. Înalta Curte apreciază că respectivele cereri, care au ca obiect lămurirea dispozitivului sentinței atacate cu recurs în prezenta cauză, au fost respinse în mod nejustificat de către instanța de fond, în raport cu prevederile art. 2811 C. proc. civ. Se constată faptul că se impunea admiterea cererilor de lămurire a dispozitivului sentinței formulate de către pârâtul O.R.I.

și de reclamantul S.N.P.P.C. din cadrul M.I.R.A., în sensul solicitat de cele două părți și anume, obligarea pârâților la plata drepturilor bănești cuvenite membrilor de sindicat menționați în tabelul anexat cererii de chemare în judecată. Având în vedere considerentele prezentate, urmează ca Înalta Curte să admită recursurile declarate de M.E.F. și de O.R.I. și să decidă în consecință, în sensul celor solicitate de cei doi recurenți urmare a recursurilor și motivelor de recurs formulate în prezenta cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de M.E.F. împotriva sentinței civile nr. 2068 din 11 septembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, precum și recursul declarat de O.R.I. din cadrul M.I.R.A. împotriva Încheierii de ședință din data de 1 aprilie 2008 pronunțată de aceeași instanță. Modifică în parte sentința atacată, în sensul că respinge cererea de chemare în garanție formulată împotriva M.E.F. Modifică Încheierea din data de 1 aprilie 2008, în sensul că admite cererea de lămurire a dispozitivului sentinței nr. 2068 din 11 septembrie 2007, formulată de O.R.I., precum și cererea de lămurire formulată de reclamant. Lămurește dispozitivul sentinței în sensul că pârâții sunt obligați la plata drepturilor bănești cuvenite membrilor de sindicat menționați în tabelul anexat cererii de chemare în judecată.

Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 octombrie 2008.