ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2379/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 7 septembrie 2007, reclamantul I.N. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 22382 din 12 martie 2007, emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002. În motivarea acțiunii, reclamantul, a arătat că este îndreptățit la atestarea calității, de beneficiar al prevederilor legii menționate, întrucât în perioada 18 mai 1955-15 mai 1957 a efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.

Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, prin încheierea nr. 2178 din 9 noiembrie 2007 a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, reținând incidența prevederilor art. 6 alin. (5) din Legea nr. 309/2002. Judecând în fond pricina în primă instanță, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 94 din 23 ianuarie 2008 a admis acțiunea, a anulat hotărârea contestată și a obligat pârâta să-i recunoască reclamantului drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, aferente perioadei 18 mai 1955-15 mai 1957, începând cu data de 1 martie 2007. Instanța de fond a reținut că soluția se impune, în raport cu probele administrate și cu prevederile art. 1 și art. 6 alin. (2) din Legea nr. 309/2002, ale art. 6 alin. (l) din H.G.

nr. 1114/2002 și ale art. 18 din Legea nr. 554/2004. Împotriva sus menționatei sentințe a declarat recurs, în termen legal, pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, solicitând modificarea acestei hotărâri, în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamant, ca neîntemeiată. Recurenta a susținut, în esență, că hotărârea primei instanțe este greșită, întrucât reclamantul nu este îndreptățit la acordarea drepturilor compensatorii, deoarece a efectuat stagiul militar în unități miliare din cadrul forțelor armate și nu în detașamente de muncă, așa cum impune legea. Critica formulată de recurentă este neîntemeiată. Din copiile livretului militar, a fișei de evidență nr. 8623 și a adeverinței nr. D.P.

26 din 16 ianuarie 2007 emisă de UM 02402 Pitești, depuse de reclamant în sprijinul cererii sale, rezultă că acesta a efectuat stagiul militar ca și constructor în cadrul UM 03199 și U.M.03939 în perioada 18 mai 1955-15 mai 1957, fiind inclus după lăsarea la vatră în categoria soldaților neinstruiți. Așa după cum reiese fără dubiu din „punctul de vedere" emis de Ministerul Apărării, Direcția legislație și asistență juridică, unitățile militare în cadrul cărora reclamantul a efectuat serviciul militar, respectiv UM 03199 și UM 03939, făceau parte din Direcția Generală a Serviciului Muncii. Apreciind deci, că, față de dovezile existente la dosar, prima instanță a stabilit o corectă stare de fapt în cauză și că sunt întrunite cerințele de admisibilitate a cererii, prevăzute de art. 1, art. 3 și art. 6 alin. (2) din Legea nr. 309/2002, urmează a se respinge recursul pârâtei ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 94 din 23 ianuarie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 iunie 2008.