ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 07.05.2009

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2411/2009

HOTĂRÂRE
07.05.2009
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2411/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții

de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

reclamanta A.D.S. a solicitat, în contradictoriu cu Guvernul României anularea

parțială a H.G. nr. 447 din 16 mai 2002, publicată în M.Of. nr. 609 din 6

septembrie 2002 în ceea ce privește pct. 562 și 563 din Anexa nr. 5 –

Inventarul bunurilor ce aparțin domeniului public al orașului Mioveni, județul

Argeș.

În motivarea acțiunii reclamanta a arătat

că deși clădirea și terenul aferent în suprafață de 950 mp, aparțineau

domeniului public al statului în data de 16 mai 2002 a fost emisă H.G. nr.

447/2002 privind atestarea domeniului public al județului Argeș, în care la

Anexa 5 pct. 562, 563, este cuprins și Dispensarul Veterinar Colibași.

Pârâtul Guvernul României, la data de 26

septembrie 2008 a solicitat, printr-o cerere separată, introducerea în cauză a

Orașului Mioveni, județul Argeș, arătând că la baza adoptării de către executiv

a actului administrativ contestat se află o hotărâre adoptată de Consiliul

Local al Orașului Mioveni, prin care s-a stabilit că respectivul imobil face

parte din inventarul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al orașului

Mioveni.

De asemenea, prin întâmpinare, pârâtul a

invocat excepția tardivității acțiunii având în vedere că la data de 16 august 2002

(M.Of. nr. 609), iar instanța de contencios administrativ a fost sesizată la 6

august 2008, cu depășirea termenului prevăzut de art. 11 din Legea nr. 554/2004,

modificată.

Pe fondul cauzei a solicitat respingerea

acțiunii ca neîntemeiată conform prevederilor Legii nr. 213/1998 și Normelor

Tehnice aprobate prin H.G. nr. 548/1999.

Prin sentința civilă nr. 2944 din 4

noiembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a fost respinsă excepția tardivității formulării

acțiunii reclamantei A.D.S.

Totodată, instanța a dispus anularea în

parte a H.G. nr. 447 din 16 mai 2002 publicat în M.Of. nr. 609 din 6 septembrie

2002, în ceea ce privește pct. 562, 563, Anexa 5 – Inventarul bunurilor

aparținând domeniului public al orașului Mioveni, județul Argeș, în sensul că

pct. 562 se va radia, iar la pct. 563 se va menționa suprafața de 2660 mp, în

loc de 3660 mp.

S-a reținut, în ceea ce privește excepția

tardivității acțiunii, că actul administrativ atacat, reprezintă un act

unilateral cu caracter individual iar, în raport de data la care reclamantei

i-a fost adus la cunoștință de către concesionarul C.M., termenul de formulare

a acțiunii în justiție a fost respectat.

Pe fondul cauzei, instanța a reținut că

la data de 26 februarie 2008 concesionarul M.C. a încunoștințat reclamanta A.D.S.

că prin adresa nr.26 februarie 2008, Primăria Mioveni i-a adus la cunoștință

faptul că CSV Colibași se află în domeniul public al orașului Mioveni conform

atestării prin H.G. nr. 447/2002, Anexa 5, pct. 562 și 563.

S-a mai reținut că ulterior emiterii

acestei hotărâri, prin H.G. nr. 661/2004 s-a aprobat modificarea anexei nr. 2

la H.G. nr. 446/1999, precum și aprobarea trecerii unor bunuri imobile din

domeniul public în domeniul privat al statului în scopul revânzării acestora,

iar în anexa 2 poz. 66 fiind cuprins și CSV Colibași cu o suprafață construită

de 50 mp și teren aferent de 950 mp

Mai mult decât atât, prin notele de

ședință, pârâtul Consiliul Local Mioveni a precizat că bunurile imobile în care

își desfășoară activitatea de asistență sanitar-veterinară sunt proprietatea

statului și aflate în administrarea A.D.S.

În concluzie, reține instanța de fond, că

în mod eronat bunurile în litigiu au fost menționate în domeniul public al orașului

Mioveni, așa cum reiese din H.G. nr. 447/2002, deși acestea aparțineau

domeniului public al statului.

Împotriva acestei soluții a formulat

recurs Guvernul României care a invocat ca temei legal prevederile art. 304

1

- instanța de fond a respins în mod

neîntemeiat excepția tardivității introducerii acțiunii, termenul prevăzut la

art. 11 din Legea nr. 554/2004 fiind depășit în raport cu data publicării

actului atacat, H.G. nr. 447/2002;

- soluția este greșită și pe fond,

hotărârea atacată fiind adoptată de Guvernul României cu respectarea Legii nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative,

precum și a prevederilor art. 18-12 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea

publică și regimul juridic al acesteia.

Recursul este nefondat.

În ceea ce privește prima critică,

rezultă că instanța de fond a respins în mod legal și temeinic excepția

tardivității acțiunii.

Astfel, actul administrativ atacat îl

reprezintă H.G. nr. 447/2002 privind atestarea bunurilor aparținând domeniului

public al județului Argeș, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din

județul Argeș, ale cărei anexe au fost publicate, potrivit practicii notorii a

Regiei Autonome Monitorul Oficial, ulterior și la cererea celor care au

comandat un astfel de serviciu.

Având în vedere că H.G. nr. 447/2002 este

un act administrativ cu caracter individual, termenele reglementate de Legea

nr. 554/2004 a contenciosului administrativ se calculează de la data când

intimata-reclamantă a luat cunoștință, în orice mod, de existența și conținutul

actului administrativ.

Cum intimata-reclamantă a susținut și a

dovedit că a luat cunoștință de conținutul vătămător al H.G. nr. 447/2002 la

data de 12 februarie 2008, iar în cauză nu s-au făcut dovezi contrare din care

să rezulte că acest lucru s-ar fi petrecut la o dată anterioară, instanța de

recurs reține că prima critică formulată de recurent este neîntemeiată și va fi

înlăturată ca atare.

În ceea ce privește cea de-a doua

critică, ce vizează soluționarea pe fond a cauzei, rezultă că este, de

asemenea, neîntemeiată.

Într-adevăr, în Anexa 5 la H.G. nr. 447/2002,

la poziția nr. 562 a fost trecut Dispensarul Veterinar Colibași, iar la poziția

nr. 563 a fost trecută suprafața de teren de 2173 mp ca teren aferent

Dispensarului Veterinar Colibași.

Or, potrivit Anexei 1, județul Argeș,

poziția 9, de la O.U.G. nr. 89/2004 privind vânzarea bunurilor imobile în care

se desfășoară activități de asistență sanitar-veterinară, imobilele în care își

desfășoară activitatea Circumscripția Sanitar Veterinară Colibași, formată din

clădiri și teren aferent de 950 mp se află în proprietatea privată a statului

și în administrarea Agenției Domeniilor Statului.

Ulterior, prin Hotărârea nr. 50 din 8

octombrie 2008, Consiliul Local al orașului Mioveni, constatând eroarea

survenită, a aprobat modificarea Anexei nr. 5 „Inventarul bunurilor care

aparțin domeniului public al orașului Mioveni” la H.G. nr. 447/2002, dispunând

radierea poziției nr.562 și modificarea poziției nr. 563 în sensul că în locul

suprafeței de 2173 mp să se înscrie suprafața de 2660 mp, rezultată ca

diferență între suprafața de 3660 mp (stabilită în urma măsurătorilor) și 1000 mp

suprafața aferentă Circumscripției Sanitar Veterinare Colibași (950 mp teren și

50 mp construcție).

Astfel fiind, rezultă că soluția instanței

de fond este legală și temeinică, urmând ca recursul să fie respins ca

nefondat.

Respinge recursul declarat de pârâtul

Guvernul României împotriva sentinței civile nr. 2944 din 4 noiembrie 2008 a Curții

de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 7

mai 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-04-22
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1712/2009
adresat Agenției Domeniilor Statului, care i-a cerut să depună dovada că dispensarul sanitar veterinar este în domeniul privat al statului. Primăria Cotești a refuzat eliberarea adeverinței motivând că dispensarul este în domeniul privat al
ÎCCJ 2012-09-14
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3498/2012
această circumscripție, ca bun aparținând domeniului privat al statului, recurenta apreciind că este vorba despre o abrogare implicită a H.G. nr. 908/2002 privind atestarea domeniului public al județului Vrancea, în privința imobilului menț
ÎCCJ 2003-04-08
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1438/2003
ș, nr.top 67 și 68, dobândit prin cumpărare în anul 1911, că astfel acest bun imobil este proprietatea comunei conform Legii nr.213/1998 și poate fi concesionat de Primăria comunei, nu de către Ministerul Agriculturii și Alimentației, în su
ÎCCJ 2005-09-07
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6436/2005
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 425/2002 pronunțată de Judecătoria Câmpulung, Argeș, s-a dispus declinarea competenței acestei instanțe, în favoarea Tribunalul
ÎCCJ 2011-04-01
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3073/2011
de a încheia un proces-verbal privind starea de fapt a imobilului, astfel nu îi pot fi incidente aceste prevederi legale, care reglementează, fără a lăsa loc de echivoc, faptul că în sarcina deținătorului imobilului cad distrugerile și degr
Sursă