ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2411/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2411/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții
de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,
reclamanta A.D.S. a solicitat, în contradictoriu cu Guvernul României anularea
parțială a H.G. nr. 447 din 16 mai 2002, publicată în M.Of. nr. 609 din 6
septembrie 2002 în ceea ce privește pct. 562 și 563 din Anexa nr. 5 –
Inventarul bunurilor ce aparțin domeniului public al orașului Mioveni, județul
Argeș.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat
că deși clădirea și terenul aferent în suprafață de 950 mp, aparțineau
domeniului public al statului în data de 16 mai 2002 a fost emisă H.G. nr.
447/2002 privind atestarea domeniului public al județului Argeș, în care la
Anexa 5 pct. 562, 563, este cuprins și Dispensarul Veterinar Colibași.
Pârâtul Guvernul României, la data de 26
septembrie 2008 a solicitat, printr-o cerere separată, introducerea în cauză a
Orașului Mioveni, județul Argeș, arătând că la baza adoptării de către executiv
a actului administrativ contestat se află o hotărâre adoptată de Consiliul
Local al Orașului Mioveni, prin care s-a stabilit că respectivul imobil face
parte din inventarul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al orașului
Mioveni.
De asemenea, prin întâmpinare, pârâtul a
invocat excepția tardivității acțiunii având în vedere că la data de 16 august 2002
(M.Of. nr. 609), iar instanța de contencios administrativ a fost sesizată la 6
august 2008, cu depășirea termenului prevăzut de art. 11 din Legea nr. 554/2004,
modificată.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea
acțiunii ca neîntemeiată conform prevederilor Legii nr. 213/1998 și Normelor
Tehnice aprobate prin H.G. nr. 548/1999.
Prin sentința civilă nr. 2944 din 4
noiembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal, a fost respinsă excepția tardivității formulării
acțiunii reclamantei A.D.S.
Totodată, instanța a dispus anularea în
parte a H.G. nr. 447 din 16 mai 2002 publicat în M.Of. nr. 609 din 6 septembrie
2002, în ceea ce privește pct. 562, 563, Anexa 5 – Inventarul bunurilor
aparținând domeniului public al orașului Mioveni, județul Argeș, în sensul că
pct. 562 se va radia, iar la pct. 563 se va menționa suprafața de 2660 mp, în
loc de 3660 mp.
S-a reținut, în ceea ce privește excepția
tardivității acțiunii, că actul administrativ atacat, reprezintă un act
unilateral cu caracter individual iar, în raport de data la care reclamantei
i-a fost adus la cunoștință de către concesionarul C.M., termenul de formulare
a acțiunii în justiție a fost respectat.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că
la data de 26 februarie 2008 concesionarul M.C. a încunoștințat reclamanta A.D.S.
că prin adresa nr.26 februarie 2008, Primăria Mioveni i-a adus la cunoștință
faptul că CSV Colibași se află în domeniul public al orașului Mioveni conform
atestării prin H.G. nr. 447/2002, Anexa 5, pct. 562 și 563.
S-a mai reținut că ulterior emiterii
acestei hotărâri, prin H.G. nr. 661/2004 s-a aprobat modificarea anexei nr. 2
la H.G. nr. 446/1999, precum și aprobarea trecerii unor bunuri imobile din
domeniul public în domeniul privat al statului în scopul revânzării acestora,
iar în anexa 2 poz. 66 fiind cuprins și CSV Colibași cu o suprafață construită
de 50 mp și teren aferent de 950 mp
Mai mult decât atât, prin notele de
ședință, pârâtul Consiliul Local Mioveni a precizat că bunurile imobile în care
își desfășoară activitatea de asistență sanitar-veterinară sunt proprietatea
statului și aflate în administrarea A.D.S.
În concluzie, reține instanța de fond, că
în mod eronat bunurile în litigiu au fost menționate în domeniul public al orașului
Mioveni, așa cum reiese din H.G. nr. 447/2002, deși acestea aparțineau
domeniului public al statului.
Împotriva acestei soluții a formulat
recurs Guvernul României care a invocat ca temei legal prevederile art. 304
1
C. proc. civ. și a susținut, în esență, următoarele critici:
- instanța de fond a respins în mod
neîntemeiat excepția tardivității introducerii acțiunii, termenul prevăzut la
art. 11 din Legea nr. 554/2004 fiind depășit în raport cu data publicării
actului atacat, H.G. nr. 447/2002;
- soluția este greșită și pe fond,
hotărârea atacată fiind adoptată de Guvernul României cu respectarea Legii nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative,
precum și a prevederilor art. 18-12 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea
publică și regimul juridic al acesteia.
Recursul este nefondat.
În ceea ce privește prima critică,
rezultă că instanța de fond a respins în mod legal și temeinic excepția
tardivității acțiunii.
Astfel, actul administrativ atacat îl
reprezintă H.G. nr. 447/2002 privind atestarea bunurilor aparținând domeniului
public al județului Argeș, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din
județul Argeș, ale cărei anexe au fost publicate, potrivit practicii notorii a
Regiei Autonome Monitorul Oficial, ulterior și la cererea celor care au
comandat un astfel de serviciu.
Având în vedere că H.G. nr. 447/2002 este
un act administrativ cu caracter individual, termenele reglementate de Legea
nr. 554/2004 a contenciosului administrativ se calculează de la data când
intimata-reclamantă a luat cunoștință, în orice mod, de existența și conținutul
actului administrativ.
Cum intimata-reclamantă a susținut și a
dovedit că a luat cunoștință de conținutul vătămător al H.G. nr. 447/2002 la
data de 12 februarie 2008, iar în cauză nu s-au făcut dovezi contrare din care
să rezulte că acest lucru s-ar fi petrecut la o dată anterioară, instanța de
recurs reține că prima critică formulată de recurent este neîntemeiată și va fi
înlăturată ca atare.
În ceea ce privește cea de-a doua
critică, ce vizează soluționarea pe fond a cauzei, rezultă că este, de
asemenea, neîntemeiată.
Într-adevăr, în Anexa 5 la H.G. nr. 447/2002,
la poziția nr. 562 a fost trecut Dispensarul Veterinar Colibași, iar la poziția
nr. 563 a fost trecută suprafața de teren de 2173 mp ca teren aferent
Dispensarului Veterinar Colibași.
Or, potrivit Anexei 1, județul Argeș,
poziția 9, de la O.U.G. nr. 89/2004 privind vânzarea bunurilor imobile în care
se desfășoară activități de asistență sanitar-veterinară, imobilele în care își
desfășoară activitatea Circumscripția Sanitar Veterinară Colibași, formată din
clădiri și teren aferent de 950 mp se află în proprietatea privată a statului
și în administrarea Agenției Domeniilor Statului.
Ulterior, prin Hotărârea nr. 50 din 8
octombrie 2008, Consiliul Local al orașului Mioveni, constatând eroarea
survenită, a aprobat modificarea Anexei nr. 5 „Inventarul bunurilor care
aparțin domeniului public al orașului Mioveni” la H.G. nr. 447/2002, dispunând
radierea poziției nr.562 și modificarea poziției nr. 563 în sensul că în locul
suprafeței de 2173 mp să se înscrie suprafața de 2660 mp, rezultată ca
diferență între suprafața de 3660 mp (stabilită în urma măsurătorilor) și 1000 mp
suprafața aferentă Circumscripției Sanitar Veterinare Colibași (950 mp teren și
50 mp construcție).
Astfel fiind, rezultă că soluția instanței
de fond este legală și temeinică, urmând ca recursul să fie respins ca
nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâtul
Guvernul României împotriva sentinței civile nr. 2944 din 4 noiembrie 2008 a Curții
de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca
nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 7
mai 2009.