ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1712/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel București la data de 2 august 2007, reclamanta SC S.C. SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, anularea parțială a H.G. nr. 908 din 22 august 2002, respectiv Anexa 20, pct. 46-47 cu privire la atestarea domeniului public al comunei Cotești, județul Vrancea a imobilelor reprezentând dispensare veterinare și terenul aferent. Reclamanta a arătat că la data de 1 septembrie 1999 a încheiat cu Ministerul Agriculturii și Alimentației, contractul de concesiune nr. 707, având ca obiect concesionarea pe o perioadă de 15 ani a unei clădiri în suprafață de 216 mp a terenului în suprafață de 1092 mp, precum și a activităților sanitar-veterinare de interes public național.

Contractul de concesiune a fost modificat prin acte adiționale la 3 noiembrie 2003 și 4 ianuarie 2006, în sensul că pentru activitatea sanitar-veterinară, concedent a devenit A.N.S.V.S.A., care s-a subrogat în drepturile și obligațiile A.D.S. care a rămas concedent pentru imobilele construcții și terenuri. Reclamanta a mai arătat că din anul 1999 și până în prezent a îndeplinit anual toate obligațiile izvorâte din contractul de concesiune. Prin H.G. nr. 661/2004 s-a modificat Anexa 2 la H.G. nr. 446/1999 în sensul că, s-a aprobat trecerea bunurilor imobile, clădiri și terenuri de incintă din domeniul public al statului, în domeniul privat al statului. Pentru achiziționarea dispensarului veterinar (clădire și teren), reclamanta s-a adresat Agenției Domeniilor Statului, care i-a cerut să depună dovada că dispensarul sanitar veterinar este în domeniul privat al statului.

Primăria Cotești a refuzat eliberarea adeverinței motivând că dispensarul este în domeniul privat al comunei. La data de 30 octombrie 2007 a formulat cerere de intervenție în interesul pârâtului Guvernul Românie, M.I.R.A., iar la data de 12 februarie 2008, A.D.S. a formulat cerere de intervenție în interesul reclamantei. Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 1282 din 22 aprilie 2008 a respins excepția tardivității acțiunii invocată de pârâtul Guvernul României. A admis acțiunea formulată de reclamanta SC S.C. SRL în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României și intervenienții M.I.R.A. și A.D.S.. A modificat în parte H.G. nr. 908/2002, Anexa 20, pozițiile 46-47, în sensul excluderii C.S.V.

Cotești din inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Cotești. A respins cererea de intervenție în interesul pârâtului formulată de M.I.R.A. Instanța a reținut că, prin H.G. nr. 661/2004 s-a modificat Anexa nr. 2 la H.G. nr. 446/1999 și s-a dispus trecerea unor bunuri din domeniul public al statului, în domeniul privat al statului, în scopul vânzării acestora, la poziția 1472 fiind înscrisă C.S.V. cu o suprafață construită de 206 mp și teren aferent de 1092 mp Prin O.U.G. nr. 89/2004 s-a aprobat vânzarea bunurilor imobile în care se desfășoară activitate de asistență sanitar veterinară, în anexă fiind înscrisă și C.S.V. Cotești. Ca atare, nelegal imobilele în litigiu au fost trecute în inventarul bunurilor domeniului public al comunei Cotești, județul Vrancea.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs în termen pârâtul Guvernul României și intervenientul M.I.R.A., care au invocat prevederile art. 304 pct. 9 și, respectiv, art. 304 1 C. proc. civ., susținând, în esență, următoarele critici: - în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei procedurii prealabile, memoriul reținut de instanță ca fiind plângere prealabilă aparținând numitei G.M.E., ca persoană fizică, iar nu SC S.C. SRL; - greșit a fost respinsă și excepția tardivității acțiunii, actul administrativ atacat, H.G. nr. 908/2002, fiind publicat în M.Of., Partea I nr. 663 din 5 septembrie 2002; - pe fondul cauzei, acțiunea este neîntemeiată, actul administrativ atacat, H.G.

nr. 908/2002, având la bază un alt act administrativ, Hotărârea Consiliului Local, prin care a fost aprobat inventarul bunurilor aparținând domeniului public, care nu a fost atacată; - acțiunea nu este întemeiată pe existența unui drept prevăzut de lege, ci pe un drept care izvorăște din contractul de concesiune încheiat cu persoana fizică autorizată, G.M.E., care nu i-a fost vătămat, executarea contractului de concesiune nefiind afectată. SC S.C. SRL a depus întâmpinare prin care, în esență, a susținut că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică și a solicitat respingerea recursului. Recursul este întemeiat pentru motivul de ordine publică. Astfel, sentința civilă nr. 1292/2008, atacată cu recurs în cauza de față, a fost pronunțată de instanța de fond la data de 22 aprilie 2008 de un complet de judecată format din doi judecători.

Or, potrivit art. I pct. 18 din Legea nr. 97/2008 pentru aprobarea O.U.G. nr. 100/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, publicată în M.Of., Partea I nr. 294 din 15 aprilie 2008, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, a fost modificat în sensul că a fost eliminată ultima propoziție care prevedea compunerea din doi judecători a completului de judecată. În această situație au devenit aplicabile dispozițiile generale referitoare la compunerea completelor de judecată, iar potrivit art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cauzele date, potrivit legii, în competența de primă instanță a Curții de apel se judecă în complet format dintr-un singur judecător.

Or, potrivit art. 304 pct. 1 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere în situația când instanța de judecată nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale, astfel că motivul de ordine publică ridicat din oficiu este întemeiat, urmând ca ambele recursuri să fie admise, sentința atacată să fie casată, iar cauza să fie trimisă pentru rejudecare aceleiași Curți de apel. Instanța de rejudecare urmează ca, având în vedere dispozițiile art. 315 alin. (3) C. proc. civ., să țină seama de motivele de recurs invocate de cele două autorități recurente și să le cerceteze ca apărări.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de Guvernul României și de M.I.R.A. împotriva sentinței civile nr. 1292 din 22 aprilie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și trimite cauza aceleiași instanțe pentru rejudecare. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 marie 2009.