ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3356/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, la data de 19 noiembrie 2008 reclamanții V.F. și F.V. au solicitat, în contradictoriu cu Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, obligarea pârâtei la desemnarea unui evaluator autorizat pentru întocmirea raportului de evaluare privind imobilul, construcție, situat în Municipiul Turda, județul Cluj, identificat în C.F. nr. 2505 Poiana nr. 1181/44/S/XLI, ce a format obiectul dosarului pârâtei nr. 6154/CCC, precum și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată, conform înscrisurilor justificative.

Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 61 din 12 februarie 2009, a respins acțiunea ca rămasă fără obiect și de asemenea, a respins ca inadmisibilă, acțiunea precizatoare formulată în cauză, obligând totodată pârâta la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 3574,3 lei. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, în ceea ce privește acțiunea introductivă de instanță, că pe parcursul litigiului pârâta a executat obligația ce forma petitul cererii introductive, dar întrucât aceasta s-a întâmplat după ce pârâta a fost pusă legal în întârziere, acțiunea va fi respinsă, ca rămasă fără obiect, dar fără a fi exonerată pârâta de plata cheltuielilor de judecată.

Cu privire la precizarea de acțiune constând în obligarea pârâtei și la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, instanța a reținut că reclamanta trebuia să facă dovada parcurgerii și pe acest capăt de cerere, a procedurii prealabile prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta susținând că sentința este netemeinică sub aspectul obligării sale la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 3574,3 lei.

Recurenta a susținut că, în mod greșit, instanța de fond a constatat că, numai după intentarea acțiunii, Comisia a pășit voluntar la îndeplinirea atribuțiilor sale și tot în mod greșit, instanța a sancționat ca irelevantă împrejurarea că a fost de acord cu acțiunea intimaților-reclamanți și de a executa voluntar obiectul material al acțiunii pe parcursul litigiului, în condițiile în care procedura administrativă reglementată de Titlul VII din Legea nr. 247/2005, pe care dosarul intimaților a parcurs-o, nu poate fi calificată ca un refuz din partea Comisiei Centrale. În subsidiar, recurentul a solicitat micșorarea cheltuielilor de judecată, invocând prevederile art. 274 alin. (3) C. proc. civ.

Recursul este fondat în sensul și pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. Potrivit dispozițiile art. 274 alin. (1) C. proc. civ., „Partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată”, iar în conformitate cu prevederile alin. (3) al aceluiași articol „ j udecătorii au însă dreptul să mărească sau micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata, motivat, că sunt nepotrivit de mici sau mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat”.

Având în vedere dispozițiile legale mai sus menționate și în raport de împrejurarea că, pe parcursul litigiului recurenta –pârâtă a executat obligația ce formează petitul cererii introductive, formulată de intimații- reclamanți, cuantumul cheltuielilor de judecată la care a fost obligată partea căzută în pretenții, respectiv Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, va fi diminuat la suma de 1500 lei. Pe cale de consecință, în conformitate cu dispozițiile art. 312 C. proc. civ., Curtea va admite recursul declarat în cauză și, va modifica sentința atacată în sensul celor menționate mai sus, menținând totodată celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor împotriva sentinței civile nr. 61 din 12 februarie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal . Modifică sentința atacată în sensul că obligă pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor la plata cheltuielilor de judecată către reclamanți în cuantum de 1500 lei. Menține celelalte dispoziții ale sentinței. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 17 iunie 2009.