ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 267/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin cererea formulată de

reclamanții D.E.V. și D.J.A. în contradictoriu Statul Român prin Comisia

Centrală Pentru Stabilirea Despăgubirilor s-a solicitat obligarea Statului

Român prin Comisie ca în termen de 10 zile de la data pronunțării hotărârii

judecătorești să desemneze un evaluator pentru întocmirea raportului de

evaluare a imobilului compus din „apartament nr. 1 situat în Cluj-Napoca, format

din 2 camere, bucătărie, hol, debara, cameră baie, balcon, terasă acoperită,

garaj, pivniță

comună, hol comun cu

suprafața utilă de 67,34 mp și părți indivize comune în cotă de

36/100-a

parte, înscris în C.F. individuală nr. 65041 Cluj și teren atribuit în

proprietate în cota de 41,04/1140 - a parte din terenul înscris în C.F. nr.

24988 Cluj"; precum și

obligarea

aceleași

pârâte ca într-un termen rezonabil de maxim 90 zile calculate de la împlinirea

termenului de 10 zile de la desemnarea evaluatorului să emită decizia de

acordare a titlurilor de despăgubire în valoarea corespunzătoare valorii

stabilite prin raportul de evaluare precum și la plata cheltuielilor de

judecată.

Motivându-și cererea, reclamanții au susținut că

au avut în proprietate anterior anului

1989 imobilul apartament și terenul identificat în

petitul acțiunii iar acesta a fost preluat abuziv în proprietatea statului fără

vreo despăgubire. În acest context au susținut reclamanții au solicitat

restabilirea dreptului de proprietate, prin restituirea în natură iar apoi în

urma demersurilor ce au implicat acțiuni în fața instanțelor văzând că nu au

șanse de restituire s-au adresat la 5 noiembrie 2003 cu cerere, autorităților

administrative solicitând să execute dispoziția dată și să le comunice stadiul

de ducere a acesteia la îndeplinire pentru a intra în posesia despăgubirilor

bănești.

Reclamanții au susținut că s-au adresat autorităților și demersurile au

rămas fără rezolvare până în 2005 când au revenit cu o nouă notificare

solicitând ca în termen de 60 de zile să li se soluționeze cererea. La acest

demers li s-a răspuns că pe baza noilor reglementări se va emite o nouă decizie

care a și fost dată la 17 iulie 2006 cu ignorarea totală a dispoziției

anterioare din 2002.

Dosarul

cu ultima dispoziție, a fost apoi înaintat Comisiei Centrale căreia i s-au

adresat a le fi comunicat stadiul de soluționare și când se va finaliza acest

dosar.

Prin

răspunsul primit li s-a indicat numărul dosarului, nr. 27547/CC, precum și

faptul că derularea procedurii de soluționare a dosarului este condiționată de

selectarea acestuia pe baza unui program informatic aleatoriu.

Această modalitate de rezolvare a acordării

despăgubirilor susțin

reclamanții încalcă prevederile art. 6 din C.E.D.O.

și aduce atingere dreptului de proprietate

reglementat de art. 1 din primul protocol adițional al Convenției, după ce a

transformat dreptul la măsuri într-un

nuduum jus

. În aceste

condiții arată reclamanții dacă legiuitorul a evitat un termen de soluționare a

acordării măsurilor reparatorii în egală măsură nu a dorit a aduce atingere

dispozițiilor art. 6 alin. (1) din Convenție sau a celor din art. 1 din primul

Protocol.

Curtea de Apel Cluj, secția comercială și

de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 549 din 2 iulie

2008, a admis în parte acțiunea formulată de D.E.V. și D.J.A.

A obligat Comisia Centrală pentru

Stabilirea Despăgubirilor să desemneze într-un termen de 10 zile de la

rămânerea irevocabilă a hotărârii pentru dosarul nr. 27547/CC un evaluator

autorizat pentru întocmirea raportului de evaluare a imobilului apartament nr.

1 situat în Cluj-Napoca, înscris în C.F. nr. 24988 Cluj. A obligat pârâta să

emită într-un termen rezonabil de maxim 90 de zile calculat de la împlinirea

termenului de 10 zile mai sus precizat în favoarea reclamanților a deciziei

reprezentând titlu de despăgubire în echivalent pentru imobilul menționat a

cărei valoare va fi stabilită în urma raportului de evaluare. A obligat pârâta

să achite reclamanților cheltuieli de judecată în sumă de 2618,15 lei.

Pentru a hotărî astfel această instanță a

reținut că legea privind reforma în domeniile proprietății și justiției în

reglementarea procedurilor administrative pentru acordarea despăgubirilor

stabilește termene rezonabile.

Ca urmare și în soluționarea cererii

vizând analizarea situației juridice a imobilului pentru care s-a propus

acordarea de despăgubiri în privința verificării legalității, transmiterea

dosarului evaluatorului implicit întocmirea raportului și emiterea deciziei de

despăgubire, se impune soluționarea într-un termen rezonabil.

Or, în speță, de la solicitarea adresată autorității

a trecut aproape un an și cererea nu a fost rezolvată, ori din această

perspectivă refuzul nu poate să nu fie nejustificat.

A statua altfel și a admite teza indusă

de pârâtă înseamnă a omite dispozițiile art. 6 din C.E.D.O. potrivit cărora orice

persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un

termen rezonabil a cauzei sale.

Împotriva acestei hotărâri a declarat

recurs Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor criticând-o ca

nelegală și netemeinică.

Recurenta a susținut în esență că în cauză

nu este vorba de un refuz nejustificat al autorității întrucât prin adresa nr.

723202 din 7 decembrie 2007 reclamaților li s-a adus la cunoștință procedura

administrativă ce trebuie urmată în vederea soluționării dosarului nr. 27547/CC

fiind totodată înștiințați că acest dosar va fi soluționat după selectare.

A mai arătat recurenta că dosarul nr. 27547/CC

a fost remis Primăriei Municipiului Cluj-Napoca pentru a acorda acestuia

posibilitatea completării dosarului cu actele solicitate, în conformitate cu

obligațiile cei reveneau conform art. 16 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005.

În ceea ce privește obligarea Comisiei

Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, de a desemna un evaluator autorizat,

în lipsa, din dosarul cu pricina, a actelor care să descrie construcția Comisia

Centrală se află în imposibilitate de a continua procedura administrativă.

În ceea ce privește obligarea la

cheltuieli de judecată a precizat că pârâta este o entitate fără personalitate juridică,

fără buget propriu aflată în subordinea Ministerului Finanțelor.

Recursul este nefondat pentru cele ce se

vor arăta în continuare.

Obiectul prezentului litigiu îl

reprezintă refuzul autorității de a demara procedura administrativă de

soluționare a dosarului nr. 27547/CC în vederea acordării despăgubirilor

bănești pentru imobilul situat în Cluj-Napoca, înscris în C.F. nr. 24988 Cluj

și trecut în proprietatea statului fără plată.

Prin Titlul VII al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției precum și unele măsuri

adiacente adoptate în forma și cu procedura prevăzută de art. 114 alin. (1) din

Constituție s-a reglementat regimul stabilirii și plății despăgubirilor

aferente imobilelor preluate în mod abuziv statuându-se între altele că legea

se aplică și despăgubirilor propuse prin decizia motivată a conducătorului instituției

publice. Pentru analizarea și stabilirea cuantumul final al despăgubirilor care

se acordă potrivit titlului menționat al actului normativ relevat s-a

constituit în subordinea Cancelariei Primului ministru o autoritate

administrativă distinctă cu denumirea Comisia Centrală pentru Stabilirea

Despăgubirilor care conform art. 13 alin.(1) lit. a) și b) are ca atribuții principale

emiterea deciziilor referitoare la acordarea de titluri de despăgubire și a lua

alte măsuri necesare aplicării legii.

Intimații-reclamanți, al căror dosar se

află în evidențele recurentei-pârâte încă din anul 2006, au formulat cerere de

urgentare a emiterii unei dispoziții de restituire în echivalent a imobilului

în litigiu, considerându-se vătămați într-un drept al lor de către autoritatea

publică ce tergiversează soluționarea cererii, conform art. 1 din Legea nr.

554/2004 a contenciosului administrativ modificată și completată prin Legea nr.

262/2007.

Trebuie

precizat însă că, chiar dacă autoritatea administrativă în cauză, Comisia

Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a fost abilitată prin H.G. nr.

1095/2005 să stabilească ordinea în care vor fi soluționate dosarele, în exercitarea

acestei prerogative ea nu poate beneficia de o marjă de apreciere atât de

discreționară încât să implice încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale cetățenilor garantate de legea fundamentală a statului și

celelalte legi pertinente, așa cum corect statuează și instanța de fond.

Criteriul

aleatoriu stabilit de comisie, unicul de altfel în funcție de care se vor

soluționa dosarele nu prezintă o garanție suficientă a modului cum se va

proceda în concret la analizarea unuia sau altuia dintre dosarele care-i sunt

transmise de unitatea deținătoare.

Altfel spus, cât timp cetățeanului nu-i sunt oferite și alte criterii

obiective în funcție de care să poată controla modul în care autoritatea

investită de lege își exercita atribuțiile, astfel încât să poată aprecia în ce

măsură drepturile sale îi sunt sau nu lezate prin conduita autorității pârâte,

acesta este îndreptățit a se îndoi de corectitudinea operațiunilor desfășurate

de autoritatea respectivă.

Intimații-reclamanți

s-au adresat instanței de judecată pe calea contenciosului administrativ tocmai

pornind de la ideea că soluționarea cererilor de acordare a despăgubirilor

rezultate din aplicarea Legii nr. 10/2001 trebuie să se facă într-un termen

rezonabil, în condițiile în care Legea nr. 247/2005 nu prevede nici un termen,

iar faptul de a condiționa soluționarea dosarelor de elementul aleatoriu

introdus de comisie nu constituie o justificare pertinentă pentru autoritatea

pârâtă care să conducă la neemiterea într-un termen rezonabil a deciziei de

despăgubire.

Rezolvând

acest capăt de cerere, în sensul admiterii lui, instanța de fond a avut în

vedere și prevederile art. 6 din C.E.D.O., conform cărora orice persoană are

dreptul la judecarea în mod echitabil și într-un termen rezonabil a cauzei sale

de către o instanță independentă și imparțială instituită de lege.

Așadar

autoritatea administrativă, în speță recurenta-pârâtă are obligația legală de a

găsi mijloacele necesare soluționării cererii reclamanților-intimați și de a

reaprecia asupra procedurii de soluționare a cererilor în cadrul legii dat de

limitele drepturilor fundamentale ale cetățeanului.

Motivul de recurs privind imposibilitatea autorității de a demara

procedura administrativă de acordare a despăgubirilor nu poate fi reținut,

având în vedere că în condițiile constatării unor eventuale lipsuri această

autoritate putea cere instituției publice implicate a face demersuri pentru

depunerea actelor și a se transmite apoi în vederea definitivării dosarului și

chiar persoanelor în cauză, reclamanții, care erau în măsură să își susțină

eventualul drept prin actele deținute.

Pe de altă parte remiterea dosarului a avut loc după demersurile de

solicitare a finalizării procedurii în fața instanței de judecată.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, în mod corect instanța de

fond admițând acțiunea reclamantului și obligând pârâta să desemneze un

evaluator autorizat pentru evaluarea imobilului precum și să emită într-un

termen rezonabil de 90 de zile, în favoarea reclamanților decizia reprezentând

titlu de despăgubire, a obligat pârâta și la plata cheltuielilor de judecată.

Potrivit art. 274 alin. (1) C. proc. civ. „partea care cade în pretenții

va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată, neavând nici o relevanță

dacă această parte are sau nu personalitate juridică.

Așa fiind și având în vedere toate considerentele expuse, în temeiul

art. 312 alin. (1) C. proc. civ. se va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de Comisia

Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor împotriva sentinței civile nr. 549

din 21 iulie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 ianuarie 2009.