ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1860/2008

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința nr. 620 din 21 noiembrie

2007, Curtea de Apel

Cluj, secția

comercială, contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de

reclamantul F.O.

Pentru a hotărî astfel a reținut că prin

probatoriul administrat respectiv declarațiile martorilor, reclamantul nu a

făcut dovada refugiului din motive de persecuție etnică din localitatea de

domiciliu în altă localitate.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs

reclamantul F.O. criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

În motivare a susținut că din declarația

martorului F.I. rezulta foarte clar că recurentul s-a refugiat împreună cu

familia în anul 1940 din satul Măhal în localitatea Cătina, din motive de

persecuție etnică.

Examinând sentința atacată în raport cu criticile

formulate, probele administrate în cauză, dispozițiile legale incidente

pricinii și potrivit art. 304

1

C. proc. civ., Curtea constată că

recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Din declarația martorului F.I., dată în fața

instanței de fond, rezultă că îl cunoaște pe reclamant și are cunoștință că

acesta s-a refugiat împreună cu familia, dar nu știe exact care a fost perioada

de refugiu și dacă acesta a rămas în localitatea Cătina sau a plecat în altă

localitate. Mai arată că toate aceste împrejurări le cunoaște din discuțiile pe

care le-a avut cu reclamantul când a fost în vizită la sora sa care este vecină

cu reclamantul.

Astfel, din această probă nu rezultă cu

exactitate realitatea obiectivă a împrejurărilor care au avut loc în acea

perioadă, nefiind detaliate întâmplările efective petrecute în timpul

refugiului.

Potrivit art. l alin. (1) lit. c) din

O.G. nr. 105/1999, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de

prevederile acestui act normativ persoana, cetățean român, care în perioada

regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie

1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, dacă a fost refugiată,

expulzată sau strămutată în altă localitate.

Conform art. 2 din Normele de aplicare

ale prevederilor O.G. nr. 105/1999, aprobate prin H.G. nr. 127/2002, prin persoană

refugiată se înțelege persoana care a fost obligată să-și schimbe domiciliul în

altă localitate din motive etnice.

Față de cele arătate, constatând

temeinicia și legalitatea sentinței civile atacate, în baza art. 312 alin. (1)

teza a doua C. proc. civ.

, Curtea va

respinge, ca nefondat recursul

declarat de F.O.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELEL LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de F.O. împotriva

sentinței nr. 620 din 21 noiembrie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția

comercială, contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 mai 2008.