ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1409/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată și înregistrată pe rolul

Tribunalului Prahova reclamanta SC L. SA București a chemat în judecată pe

pârâta SC O. SRL Ploiești, solicitând instanței de judecată să dispună

obligarea acesteia la plata sumei de 83.641,77 ron, reprezentând preț neachitat

și a sumei de 51.253,07 ron cu titlu de penalități de întârziere aferente

perioadei 13 septembrie 2005 – 1 noiembrie 2006, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii

reclamanta a arătat că în temeiul contractului de vânzare - cumpărare cu livrare

succesivă și a comenzilor efectuate de pârâta i-a livrat acesteia marfă în

valoare totală de 242.515,83 lei. Pentru plata acesteia a emis facturi fiscale,

iar pârâta a emis 3 file CEC, care în momentul introducerii lor în bancă pentru

decontare au fost refuzate la plată pentru lipsă disponibile.

La data de 18 ianuarie 2006 s-a

încheiat protocolul prin care SC A.G. SRL Ploiești și SC S.P. SRL Brăila s-au

obligat să achite debitul restituit către SC O. SRL Ploiești în sumă de

91.091,54 lei. Din suma datorată s-a compensat la data încheierii protocolului

numai suma de 7.449,77 lei, rămânând de achitat diferența de 83,641,77 lei.

Pârâta a formulat

întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale

pasive, în temeiul protocolului încheiat la data de 18 ianuarie 2006, potrivit

căruia suma datorată va fi achitată de SC S.P. SRL Brăila și SC A.G. SA și

excepția inadmisibilității acțiunii pentru neefectuarea producerii prealabile a

concilierii directe (art. 7201 C. proc. civ.).

Prin sentința nr. 363 din 14

martie 2007, Tribunalul Prahova a admis excepția lipsei calității procesuale

pasive a pârâtei și a respins acțiunea reclamantei, ca fiind introdusă

împotriva unei persoane fără calitate procesuală. Tribunalul Prahova a apreciat

că este neîntemeiată excepția inadmisibilității acțiunii, deoarece la dosar se

află dovada convocării pârâtei la conciliere directă, fiind respectate de către

reclamantă dispozițiile art. 7201 C. proc. civ. Cu privire la excepția lipsei

calității procesuale pasive a pârâtei prima instanța a constatat că reclamanta

a încheiat cu SC S.P. SRL Brăila și SC A.G. SA, protocolul din 18 ianuarie

2006, prin care aceste două societăți s-au obligat să achite datoria pe care

pârâta SC O. SRL Ploiești o avea față de reclamantă în valoare de 91.091,54

lei, protocolul fiind semnat de reprezentanții legali ai reclamantei.

Tribunalul Prahova, a

înlăturat susținerile pârâtei, privind aplicarea prevederilor art. 1132 C. civ.,

în baza căruia respectivul protocol ar reprezenta o delegație imperfectă,

vechiul debitor nefiind descărcat de obligația de plată către reclamanta

creditoare, deoarece delegația este convenția prin care un debitor aduce

creditorului său angajamentul unui al doilea debitor, alături de el sau în

locul lui, în speță convenția cuprinsă în protocolul din 2006 reprezentând

angajamentul celor doi noi debitori față de reclamanta debitoare de a achita

datoria pârâtei, convenția fiind semnată de reprezentanții reclamantei.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel reclamanta SC L. SA București, care a criticat-o pentru

nelegalitate și netemeinicie, reluând argumentele pentru care a solicitat

admiterea acțiunii la instanța de fond, în sensul că în mod greșit s-a

considerat că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 1132 C. civ., potrivit

căruia „delegația prin care un debitor dă creditorului un alt debitor ce se

obligă către dânsul nu operează novațiunea, dacă creditorul nu a declarat

expres că descarcă pe debitorul ce a făcut delegația”.

Apelanta a susținut că în

cuprinsul protocolului din 18 ianuarie 2006 nu s-a prevăzut declarația sa

expresă cum că descarcă pârâta debitoare de obligația de plată, fiind deci o

delegație imperfectă, mai ales că renunțarea la un drept nu se prezumă. S-a

arătat că prin încheierea respectivului protocol nu s-a urmărit o novație, ci o

garantare a încasării unui debit, un drept al apelantei asupra căruia prima

instanță în mod greșit a considerat că aceasta ar fi renunțat.

Curtea de Apel Ploiești, secția

comercială și de contencios administrativ, prin Decizia nr. 144 din 4 iulie

2007 respinge, ca nefondat apelul declarat de reclamanta SC L. SA București împotriva

sentinței nr. 363 din 14 martie 2007, pronunțată de Tribunalul Prahova.

Împotriva acestei ultime

hotărâri a declarat recurs, în termen legal, motivat și timbrat, reclamanta SC

L. SA criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate invocând ca motive de

recurs prevederile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., susținând, în esență,

prin reiterarea motivelor din apel sub forma criticilor în recurs, că ambele

instanțe în mod greșit au apreciat că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 1132

C. civ. întrucât protocolul nu cuprinde nicio referire a creditorului de a

descărca de obligația de plată pe debitorul principal astfel că nu poate opera

novațiunea.

În consecință, recurenta - reclamantă,

în temeiul art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., solicită admiterea recursului

așa cum a fost formulat și motivat în scris.

Recursul este nefondat

pentru următoarele motive:

Din examinarea actelor de la

dosar, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale incidente

cauzei rezultă că, în mod corect și judicios ambele instanțe au interpretat

actul juridic dedus judecății pronunțând hotărâri temeinice și legale care nu

pot fi reformate prin recursul de față.

Criticile formulate de

recurentă invederând că ambele instanțe au interpretat greșit protocolul din 18

ianuarie 2006 și că în speță pârâta, ca debitor inițial nu este descărcată de

obligație, sunt neîntemeiate.

În mod corect ambele

instanțe au reținut că protocolul din 18 ianuarie 2006 încheiat între recurenta

- reclamantă și cele două societăți comerciale care au preluat datoria de

91.091,54 lei a SC O. SRL către reclamantă, are caracterul unei delegații

perfecte.

Pentru cele ce preced,

Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va respinge, ca nefondat,

recursul declarat de recurenta - reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de reclamanta SC L. SA București împotriva Deciziei nr. 144

din 4 iulie 2007 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios

administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 9 aprilie 2008.