ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2841/2009

Asupra recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 210 din 14 martie 2007

Tribunalul Cluj a respins contestația formulată de reclamanții reclamanții

W.I.I. și D.B.I. în contradictoriu cu Primarul Municipiului Câmpia Turzii și

Consiliul Local al Municipiului Câmpia Turzii reținând că dispoziția nr.

829/2005 a fost comunicată la domiciliul ales de

către reclamanți, respectiv

Câmpia Turzii, iar prezenta contestație s-a

expediat către Tribunalul Cluj la data de 19 iunie 2006, după expirarea

termenului de 30 de zile prevăzut de art. 26 din Legea 10/2001.

Împotriva sentinței au declarat apel

reclamanții, învederând că dispoziția atacată a fost emisă anterior intrării în

vigoare a Legii 247/2005 și, ca atare, au uzat de prevederile art.

II

alin. (1) al Titlului 1 al acestei legi conform cărora dispozițiile

având ca obiect acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru imobilele

prevăzute la art. 16 alin. (1), emise până la data intrării în vigoare a Legii

247/2005 și nevalorificate pot fi atacate în termen de 12 luni de la data intrării

în vigoare a prezentei legi. Au mai susținut că

instanța de fond nu a analizat incidența art. 16 din Legea 10/2001 în

cauză și au precizat că pe o porțiune din terenul revendicat este ridicată o

centrală termică, iar pe altă porțiune se află mai multe construcții provizorii

cu destinația de garaje. De asemenea, modificările aduse art. 16 al Legii

10/2001 dispun restituire în natură a imobilelor cu destinațiile arătate în

anexa 2 lit. a).

Curtea de Apel Cluj, prin decizia civilă

nr. 466 din 14 martie 2007 a respins apelul reținând că terenul în litigiu, în

suprafață de 1212 mp a fost expropriat de la autorul reclamanților. Pe o

porțiune din acest teren este edificată o centrală termică ce a deservit

blocurile din zonă.

Prin dispoziția nr. 829 din 12 iulie

2005 emisă de Primarul Municipiului Câmpia Turzii s-a propus acordarea de teren

în echivalent. Dispoziția a fost comunicată la adresa indicată de reclamanți în

luna iulie 2005, iar contestația s-a înregistrat la 21 iunie 2006, prima

instanță apreciind corect că aceasta a fost formulată tardiv.

Împotriva deciziei instanței de apel au

declarat recurs reclamanții W.I.I. și D.B.I., în temeiul art. 304 pct. 9 C.

proc. civ., învederând că acțiunea a fost introdusă în termenul legal de 12

luni prevăzut de art

II

alin. (1) din Titlul

I

al Legii 247/2005.

Recursul nu este fondat.

Din cuprinsul notificării și al înscrisurilor

administrate în cauză a

rezultat că

suprafața de teren de 1212 mp revendicată de reclamanți a fost

expropriată

în baza Decretelor nr. 267/1966 și 341/1977.

Întrucât terenul nu a putut fi restituit în

natură, intimata Primăria Câmpia Turzii, prin dispoziția contestată, a atribuit

reclamanților un alt teren în compensație, ca măsură reparatorie prevăzută de

lege.

Față de obiectul revendicării, un teren

expropriat, s-a constatat că bunul solicitat de reclamanți nu face obiectul

art. 16 alin. (1) din Legea 10/2001, astfel încât, în cauză nu este incident

termenul de 12 luni prevăzut de art. ll alin. (1) al Titlului

I

din Legea 247/2001.

Conform borderoului depus la fila 32 a

dosarului de fond, dispoziția contestată a fost comunicată la adresa indicată

de reclamanți la data de 14 iulie 2005, iar contestația s-a formulat la 21

iunie 2006, peste termenul defipt de art. 26 din Legea 10/2001. Ca atare, în

mod corect instanța de apel a concluzionat că acțiunea a fost formulată tardiv.

Mai

trebuie subliniat și faptul că, în cauză procedura administrativă a

fost finalizată odată cu comunicarea dispoziției contestate, respectiv

la 14 iulie 2005, iar Legea 247/2005, invocată în motivarea recursului, a

intrat în vigoare la 19 iulie 2005, după comunicarea dispoziției, astfel încât

dispozițiile acestui act normativ nu se pot aplica retroactiv.

Față

de cele ce preced, recursul se va respinge ca nefondat.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de

reclamanții W.I.I. și D.B.I. împotriva decizei nr. 466 A din 19 decembrie 2007

pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11

martie 2009.