ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 18.06.2009

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3404/2009

HOTĂRÂRE
18.06.2009
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3404/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Pitești, reclamanta D.T.E. a solicitat în contradictoriu cu Ministerul

Justiției (devenit în prezent Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești)

suspendarea ordinului nr. 2727/C din 21 octombrie 2008 și repunerea în situația

anterioară.

stat la baza formulării cererii

Reclamanta a arătat că prin ordinul

arătat s-a dispus revocarea din funcția de Director al Oficiului Registrului

Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș, începând cu 22 octombrie 2008, iar

această măsură i-a fost comunicată prin adresa nr. 154288 din 23 octombrie 2008

și i s-a propus postul de consilier juridic la Colectivul juridic - Buletinul procedurilor de insolvență.

S-a precizat că ordinul atacat este

nemotivat în fapt și în drept, fiind lipsită de posibilitatea de combatere

eficientă.

În drept, s-au indicat prevederile art. 14

din Legea nr. 554/2004 modificată și completată.

Ministerul Justiției

Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat

respingerea acțiunii ca neîntemeiate pentru neîntrunirea condițiilor impuse de

prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Cererea de suspendare, în opinia pârâtului,

nu indică vreo împrejurare referitoare la starea de drept ori de fapt ce ar

putea să dovedească existența cazului bine justificat, iar prin revocarea din

funcție a reclamantei nu poate fi reținută situația unei perturbări previzibile

grave a funcționării Oficiului Registrului Comerțului.

Prin sentința nr. 180/F-C din 27

noiembrie 2008 a Curții de Apel Pitești a fost respinsă cererea de suspendare

formulată de reclamanta D.T.E. în contradictoriu cu Ministerul Justiției.

format convingerea instanței de fond

Instanța a reținut că nu sunt îndeplinite

condițiile prevăzute de lege pentru suspendarea actului administrativ,

respectiv condiția cazului bine justificat și a prejudiciului cert.

Astfel, s-a reținut că deși actul

administrativ atacat este sumar motivat în fapt și în drept, nu reprezintă un

caz bine justificat în sensul dispozițiilor legale.

Cu privire la condiția prejudiciului

iminent, instanța de fond a constatat că în lipsa primei condiții nu poate să

existe un prejudiciu iminent și că cele două condiții trebuie să fie

îndeplinite cumulativ.

S-a mai constatat că ordinul de revocare

din funcție a fost pus în executare prin numirea unui alt director la O.R.C. de pe lângă Tribunalul Argeș.

Motive de recurs întemeiate pe

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

6.1. Instanța de fond nu a respectat

prevederile art. 24 alin. (1) din Constituția României și art. 6 pct. 1 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului, întrucât Ordinul nr. 2727/C din 21

octombrie 2008 nu este motivat în fapt și în drept, iar recurenta este lipsită

de posibilitatea de a-l combate în mod concret.

Recurenta consideră că dispozițiile

legale pe care se întemeiază ordinul nu constituie temeiul juridic al măsurii

luate, și într-o speță similară, Curtea de Apel Pitești a admis cererea de

suspendare a executării unui ordin prin care Ministerul Sănătății Publice a

eliberat din funcția de manager a Spitalului Județean de Urgență Râmnicu

Vâlcea, pe reclamanta din acea cauză.

6.2. Instanța de fond a încălcat

dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Recurenta arată că cele două condiții

impuse în vederea suspendării executării actului administrativ sunt îndeplinite.

Cazul bine justificat este îndeplinit

față de următoarele împrejurări:

- Recomandarea nr. (89)8 adoptată de

Comitetul de Miniștri din cadrul Consiliului Europei la 13 septembrie 1989 a apreciat

că executarea imediată și integrală a actelor administrative contestate sau susceptibile

a fi contestate poate cauza persoanelor, în anumite circumstanțe, un prejudiciu

ireparabil, pe care echitatea îl impune să fie evitat în măsura posibilului;

- ordinul nu este motivat în fapt și în

drept;

- actele la care se face referire în

ordin nu au fost comunicate;

- noțiunea de „revocare” nu se regăsește

în textele menționate.

Paguba iminentă se materializează în

faptul că activitatea O.R.C. de pe lângă Tribunalul Argeș este grav perturbată

în perioada de tranziție ce implică preluarea activității de o altă persoană.

Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești

Intimatul solicită respingerea recursului

ca nefondat, având în vedere că suspendarea executării unui act administrativ

apare, în concepția Legii nr. 554/2004, ca o situație excepțională, o întrerupere

a caracterului executoriu al actului administrativ, iar în speță nu s-a

demonstrat întrunirea cumulativă a dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004.

acțiunea prin care a solicitat suspendarea executării Ordinului nr. 2727/C din

21 octombrie 2008 în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004 modificată și

completată, până la soluționarea pe fond a acțiunii.

Prin sentința nr. 75/F-C din 15 aprilie

2009, Curtea de Apel Pitești a dispus anularea Ordinului nr. 2727/C din 21

octombrie 2008, reintegrarea reclamantei în funcția avută anterior și obligarea

pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești la plata drepturilor

salariale cuvenite începând cu data aplicării actului și până la reintegrarea

efectivă.

Odată cu pronunțarea instanței de fond,

orice hotărâre dată în sensul admiterii cererii de suspendare a executării

actului administrativ contestat, încetează, acesta fiind sensul prevăzut de

art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

O suspendare a executării actului

administrativ contestat până la soluționarea irevocabilă a cauzei se putea

obține numai în condițiile prevăzute de art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În speță, cererea de suspendare a

executării actului administrativ a fost respinsă de instanța de fond.

Pronunțarea unei hotărâri a instanței de

fond în sensul anulării actului nu duce la modificarea soluției pe aspectul

cererii de suspendare, deoarece după cum s-a menționat mai sus, suspendarea

opera numai până la pronunțarea instanței de fond.

Existând un recurs formulat împotriva

sentinței nr. 75/2009 devin aplicabile prevederile art. 20 alin. (2) din Legea

nr. 554/2004 modificată și completată, în sensul că recursul suspendă

executarea.

întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se va constata

netemeinicia criticilor aduse sentinței primei instanțe.

Recomandarea nr. (89)8 din 13 septembrie 1989 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei nu poate constitui temei juridic al unei

hotărâri judecătorești deoarece nu are forță obligatorie.

Nu s-au găsit elemente care să dovedească

cazul bine justificat, motivele cererii de suspendare fiind identice cu cele

ale unei acțiuni în anularea actului și care pot fi analizate doar cu ocazia

judecării acestei ultime acțiuni.

Condiția pagubei iminente nu a fost

dovedită.

Orice pagubă adusă reclamantei poate fi

separată ulterior, prin plata drepturilor salariale cuvenite și, eventual, a

daunelor morale, iar perturbarea previzibilă gravă a funcționării autorității

publice nu s-a demonstrat.

va constata că motivele de critică aduse sentinței de fond sunt nefondate,

urmând ca în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. și art. 20

alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată și completată să se dispună

respingerea recursului ca nefondat.

Respinge recursul declarat de D.T.E.

împotriva sentinței nr. 180/F-C din 27 noiembrie 2008 a Curții de Apel Pitești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 18

iunie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-02-18
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 926/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Hotărârea primei instanțe Prin sentința nr. 75/F-C din 15 aprilie 2009 a Curții de Apel Pitești, a fost admisă acțiunea formul
ÎCCJ 2010-02-09
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 641/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 6 iunie 2008, reclamantul E.G. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției, să se dispună anularea Ordi
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 924/2016
înregistrată în registrele societății pentru a se pune capăt stării de incompatibilitate și nu înscrierea acesteia la Oficiul Național al Registrului și Comerțului, prin pronunțarea unei încheieri de judecătorul delegat. Hotărârea invocată
ÎCCJ 2006-03-02
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 709/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 2 decembrie 2004, reclamanta M.D. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Concurenței, anularea Ordinulu
ÎCCJ 2010-06-24
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3385/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată reclamanta E.E. a chemat în judecată pe pârâta A.N.S.V.S.A. pentru a se dispune anularea Ordinului nr. 69501 din 23 aprilie 2009,
Sursă