ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1733/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei.

Prin acțiunea în contencios administrativ

înregistrată la data de 14 iulie 2008 la Curtea de Apel Constanța, reclamanta R.I.

a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Constanța,

anularea hotărârii nr. 30.855 din 7 iulie 2008 emisă de pârâtă și stabilirea

calității sale de beneficiar al drepturilor acordate de Legea nr. 189/2000, cu

plata drepturilor cuvenite.

au stat la baza formulării acțiunii.

Reclamanta a arătat că, în temeiul art. 3

din Legea nr. 189/2000 este îndreptățită să beneficieze de drepturile acordate

de lege, întrucât soțul său R.A. decedat la data de 11 februarie 1999 s-a

născut la data de 21 iulie 1944, în perioada strămutării părinților săi din

Bulgaria în România, în baza Tratatului de la Craiova.

Curtea de Apel Constanța, secția

comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, prin

sentința civilă nr. 872/CA din 5 noiembrie 2008 a admis acțiunea în contencios

administrativ formulată de reclamanta R.I. în contradictoriu cu pârâta Casa

Județeană de Pensii Constanța. A anulat hotărârea nr. 30855 din 7 iulie 2008

emisă de pârâtă și a recunoscut reclamantei calitatea de beneficiar al drepturilor

acordate de Legea nr. 189/2000. A dispus pârâtei, să emită o nouă hotărâre în

sensul acordării drepturilor prevăzute de lege, reclamantei.

format convingerea instanței de fond.

Curtea de apel a reținut că, întrucât

defunctul soț al reclamantei era îndreptățit să beneficieze de prevederile art.

1 din Legea nr. 189/2000, reclamanta, care nu s-a recăsătorit și este cetățean

român, îndeplinește cerințele art. 3 din Legea nr. 189/2000.

II. Pârâta Casa Județeană de Pensii

Constanța a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 872/CA din 5

noiembrie 2008 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și

fluvială, contencios administrativ și fiscal, criticând-o în temeiul art. 304

1

C. proc. civ., susținând în esență că, reclamanta nu a făcut dovada strămutării

soțului său în perioada prevăzută de lege, respectiv că soțul său ar fi suferit

persecuții etnice, întrucât în luna septembrie 1940 când părinții soțului au

fost strămutați din Caliacra – Bulgaria în România, R.A. nu era născut.

Examinând sentința atacată, în raport cu

motivul de recurs formulat, probele administrate în cauză, dispozițiile legale

incidente pricinii, precum și potrivit art. 304

1

C. proc. civ., se

constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente.

Din înscrisurile depuse la dosar rezultă

că soțul decedat al reclamantei R.I., respectiv R.A., fiul lui A. și V. s-a născut

la data de 21 iulie 1944 în localitatea Ada Marinescu, Județul Tulcea în timpul

strămutării părinților săi din Caliacra – Bulgaria în România, urmare

Tratatului încheiat între România și Bulgaria, semnat la Craiova la data de 7

septembrie 1940.

Se reține că fratele soțului reclamantei R.N.

este beneficiar al drepturilor acordate de Legea nr. 189/2000, art. 1 lit. c).

Potrivit prevederilor art. 1 din O.G. nr.

105/1999, aprobată prin Legea nr.189/2000, beneficiază de prevederile acestei

ordonanțe, persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu

începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuții

etnice, aflându-se în una din situațiile enumerate, în actul normativ.

Din interpretarea teleologică a

prevederilor ordonanței rezultă că, atât obiectul cât și scopul reglementării

îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile

suferite, persoanelor persecutate de regimurile respective în perioada arătată,

din motive etnice.

Având în vedere că, legiuitorul a urmărit

ca de aceste drepturi compensatorii să beneficieze toate persoanele - cetățeni

români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate din

motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât persoana care a

suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care au suferit

persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au răsfrânt

asupra lor.

Acesta este cazul copiilor care s-au

născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați,

ca urmare a unor persecuții din motive etnice, suferind toate consecințele

nefavorabile care au decurs din această situație, în cauză fiind soțul

reclamantei R.A.

Recurentei-reclamante R.I., în

calitate de soț supraviețuitor al numitului R.A. îi sunt incidente dispozițiile

art. 3 din O.G. nr. 105/1999, modificată prin Legea nr. 189/2000, potrivit

cărora soțul supraviețuitor beneficiază de îndemnizația lunară indexată,

potrivit art. 4 din ordonanță.

În consecință, în temeiul

prevederilor art. 312 C. proc. civ., se va respinge recursul declarat de

pârâtă, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Constanța împotriva sentinței civile nr. 872/CA din 5

noiembrie 2008 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și

fluvială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 26

martie 2009.